Romanul din 1935 care a prezis ascensiunea lui Donald Trump

După patru luni de muncă febrilă, el a terminat volumul „It Can’t Happen Here”, bestseller care s-a vândut rapid în 300.000 de exemplare. Lewis era alarmat de situația care se contura în Statele Unite. Programele sociale liberale ‘New Deal’ creaseră o falsă impresie de optimism pentru Federal Reserve, chiar dacă nu și pentru milioanele de oameni care stăteau la coadă la cantinele care le ofereau o farfurie cu supă. Cheltuielile guvernamentale au fost reduse și taxele au crescut. Ca urmare, America a ajuns în recesiune, iar șomajul a crescut cu 5%. Această situație a creat condiții favorabile răspândirii bigotismului, propovăduit de Părintele Charles Coughlin, de Huey Long, William Randolph Hearst și alți fanatici. Astfel că în perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial, în Madison Square Garden din New York se adunau peste 20.000 de militanți, la un miting pro-Hitler. Ocazie cu care liderul lor, Fritz Kuhn, stârnea aplauze furibunde, poreclindu-l în batjocură pe președintele american „Franklin D. „Rosenfeld”.

Antieroul lui Lewis este demagogul ignorant Berzelius „Buzz” Windrip, care câștigă alegerile din 1936 cu sprijinul milioanelor de alegători sărăciți și furioși. La marșuri, ei duceau pancarte pe care se putea citi: „Suntem pe ajutoare. Vrem să redevenim ființe umane. Îl vrem pe Buzz!” Windrip se putea baza pe câțiva campioni din viața reală care apar în roman. Unul din aceștia este magnatul presei, William Randolph Hearst. În 1935, cel considerat a fi la baza împingerii SUA în războiul dintre Spania și America proclama: „Oridecâte ori un american cunoscut este calificat drept fascist, in general puteți concluziona că acel om este doar un cetățean devotat care ia poziție în favoarea americanismului”.

Eroul lui Lewis, jurnalistul de la New England, Doremus Jessup, participă la un miting al lui Windrip în Madison Square Garden. Jessup relatează că retorica lui Windrip este irezistibilă pentru miile de admiratori necondiționați ai săi. Mai târziu, nu-și poate aminti nici un cuvânt din discursul lui „Buzz”, dar nu are nici o importanță pentru că, chiar dacă se contrazice, este inconsecvent în probleme de politică sau pur și simplu împroașcă cu un torent de minciuni, el le spune alegătorilor ceea ce vor ei să audă. Le promite că fiecare american va avea un venit minim garantat de 5.000 de dolari (ceea ce acum ar echivala cu 88.000 de dolari), că va lua măsuri drastice în relațiile tensionate cu Mexicul și că bancherii evrei vor fi pedepsiți pentru că au adus dezastrul în țară. Manifestul în 15 puncte al lui Windrip includea „pedeapsa cu închisoarea sau cu moartea” pentru oricine susține comunismul și pentru recunoașterea „americanizării depline” a evreilor. Dacă în loc de „comunist” citim „musulman” și în loc de „evreu” punem „hispanic”, obținem o imagine neliniștitoare a situației actuale din campania electorală americană.

În roman, Windrip câștigă alegerile. Dă ordinul de invadare a Mexicului, iar milițiile lui se întorc victorioase, cântând „When Johnny Comes Marching Home”. Opozanții politici sunt trimiși în lagăre de concentrare, iar Canada este luată cu asalt de o maree de refugiați care trec granița nordică.

Totuși, romanul este doar o operă de ficțiune și milioane de americani se agață de convingerea că așa și trebuie să rămână. Să le ținem pumnii pentru 8 noiembrie!, scrie The Guardian.

sursa: Rador