Extern· 11 min citire

Război în Ucraina, ziua 881. Șeful diplomației ucrainene efectuează o vizită fără precedent în China - LIVE TEXT

Război în Ucraina, ziua 881. Șeful diplomației ucrainene efectuează o vizită fără precedent în China - LIVE TEXT

Război în Ucraina, ziua 881. Șeful diplomației ucrainene efectuează o vizită fără precedent în China - LIVE TEXT

Publicat23 iul. 2024, 07:40
Actualizat24 iul. 2024, 00:10

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a sosit, marți, în China, pentru o vizită fără precedent după începerea războiului, în vederea discutării căilor de găsire a unei soluții pașnice la conflictul declanșat de Rusia. Ucraina este în ziua 881 a războiului.

UPDATE 00.00 - Feribot folosit de ruși în scopuri militare, „avariat semnificativ” după un atac cu dronă al ucrainenilor.

Armata ucraineană a confirmat atacul cu dronă de marți asupra portului rusesc Kavkaz – în regiunea Krasnodar din sudul Rusiei. Potrivit ucrainenilor, atacul a „avariat semnificativ” vasul „Slavianin”, pe care l-a descris ca fiind ultimul feribot feroviar pe care Rusia îl folosea în scopuri militare în regiune.

UPDATE 23.00 - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit marți la Kiev pe secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, în fața căruia a subliniat necesitatea de a pune capăt cât mai repede războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.

„Cred că toți înțelegem că trebuie să punem capăt războiului cât mai repede posibil, desigur, pentru a nu fi pierdute și mai multe vieți omenești”, a spus Zelenski în timpul întâlnirii cu trimisul Papei Francisc, întâlnire din timpul căreia președintele ucrainean a postat imagini video pe rețelele de socializare.

UPDATE 22:00 - Primăria din Moscova oferă bani voluntarilor care se duc la război. Moscoviții, printre rușii cei mai reticenți să lupte în Ucraina

Locuitorii din capitala rusă Moscova care se înregistrează pentru a lupta în Ucraina vor primi un bonus de 1,9 milioane de ruble (21.777 dolari) din partea municipalității, ceea ce va ridica banii pe care urmează să-i încaseze pentru primul an în rândul forțelor la 5,2 milioane de ruble (59.600 dolari SUA), a anunțat marți biroul primarului Serghei Sobianin, relatează Reuters și DPA, citate de Agerpres.

Indemnizația, care va intra în vigoare imediat, se adaugă tuturor celorlalte plăți speciale deja existente pentru moscoviții trimiși pe front, a precizat biroul. Cu noua sumă, salariul anual al soldaților ruși cu contract va fi mai mare decât salariul mediu nominal din Rusia de peste cinci ori, potrivit datelor statistice din primul trimestru al lui 2024.

Plățile generoase pentru voluntari au ajutat Rusia să evite o nouă mobilizare generală națională după problemele întâmpinate de campania de mobilizare din 2022, care a determinat un exod în țările învecinate.

Totuși, unii economiști afirmă că plățile creează dezechilibre riscante; ei susțin că remunerațiile mari de care beneficiază soldații care luptă în Ucraina au devenit un etalon pentru restul economiei, ducând la o spirală a majorărilor salariale în ansamblul sectoarelor, angajații cerând ca banii pe care îi primesc pentru munca lor să fie la un nivel mai apropiat de cel din armată.

Potrivit oficialilor ruși, circa 190.000 de oameni s-au oferit până acum în acest an să lupte în Ucraina în cadrul a ceea ce Moscova a prezentat drept „operațiune militară specială”. Comparativ, menționează oficialii, în 2023 au fost semnate 490.000 de contracte.

UPDATE 21.00 - Rusia: Legea împotriva organizațiilor străine „indezirabile” va fi extinsă.

Duma, camera inferioară a parlamentului rus, a votat marți în favoarea unei legi care ar permite interzicerea oricărei organizații străine „indezirabile”, consolidând astfel arsenalul legislativ care vizează în prezent ONG-urile, potrivit AFP.

Această legislație, deja utilizată împotriva presei independente și a ONG-urilor din Rusia, vizează în prezent doar organizațiile neguvernamentale străine.

UPDATE 19:10 - Ucraina cere un "dialog direct" cu China despre un plan de pace

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba i-a cerut marți Beijingului, cu ocazia primei sale vizite în China de la începerea războiului cu Rusia, să aibă un "dialog direct" pentru a se pune capăt conflictului, relatează France Presse, preluat la Agerpres.

"Discuții aprofundate, detaliate și substanțiale sunt prevăzute cu omologul meu chinez, Wang Yi, cu privire la mijloacele de a ajunge la o pace justă", a scris șeful diplomației ucrainene pe Instagram.

"Trebuie să evităm concurența între planurile de pace. Este foarte important ca Beijingul și Kievul să se angajeze într-un dialog direct și într-un schimb privind pozițiile lor", a adăugat el.

În pofida legăturilor sale economice, diplomatice și militare strânse cu Moscova, China intenționează să joace un rol de mediator în conflictul din Ucraina.

Beijingul se prezintă drept un un interlocutor măsurat în comparație cu occidentalii, pe care China îi acuză că "aruncă gaz pe foc" prin livrările lor de arme către Ucraina. Însă China nu a condamnat niciodată invazia rusă, iar președinții Xi Jinping și Vladimir Putin își afișează bunele relații.

Gigantul asiatic s-a limitat să facă apel, anul trecut, la respectarea integrității teritoriale a tuturor statelor, așadar și a Ucrainei.

Vizita lui Dmitro Kuleba, care se va încheia vineri, este prima a unei oficialități ucrainene de acest nivel de la începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022.

UPDATE 18:00 - Estonia va sprijini Ucraina până la victoria contra Rusiei

Guvernul Estoniei va sprijini Ucraina până la "victorie" în războiul acesteia cu Rusia, a declarat noul premier eston Kristen Michal într-un interviu acordat marți agenției de presă Reuters, el pledând în această chestiune pentru continuitate cu fosta administrație, transmite Reuters.

Michal (49 de ani) a înlocuit-o pe Kaja Kallas, care a demisionat recent pentru a deveni șefă a diplomației Uniunii Europene și care s-a remarcat ca una dintre cei mai vehemente voci critice la adresa Rusiei și dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în UE și în NATO.

"Vom sprijini Ucraina până la victoria ei în acest război. Suntem în asta pe termen lung, sper că și aliații noștri sunt", a spus Kristen Michal după depunerea jurământului.

"Mesajul către inamicii noștri este că Estonia este bine apărată; ne vom spori cheltuielile pentru apărare", adăugat el.

Guvernul țării baltice cu o populație de 1,4 milioane persoane ar putea aloca 1 miliard de euro pentru achiziționarea de muniții pentru Estonia, conform unui plan ce va fi elaborat până în septembrie, a precizat noul șef al executivului eston.

UPDATE 17.00 - O proporție de 32% dintre ucraineni ar fi acceptat în luna aprilie concesii teritoriale pentru încheierea războiului provocat de invazia rusă, potrivit unui sondaj al Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev, ale cărui rezultate au fost publicate marți, relatează agenția EFE.

Deși minoritar, acest procent de acceptare a unor eventuale cedări teritoriale este totuși cel mai mare de când a început războiul, pe 24 februarie 2022. În septembrie 2022, numai 8% dintre ucraineni ar fi acceptat astfel de concesii, procent care a continuat să crească, ajungând anul acesta în februarie la 26% și după numai două luni mai târziu la 32%.

Totuși, ucrainenii rămân încă majoritari contra concesiilor teritoriale, 55% dintre cei intervievați în ultimul sondaj împotrivindu-se acestora.

UPDATE 14: 42 - Soldații ruși care folosesc telefoanele pe front riscă închisoarea.

Soldații ruși care vor fi surprinși cu smartphone-uri pe frontul din Ucraina riscă să ajungă la închisoare pentru abateri disciplinare grave, dacă o propunere legislativă avansată de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, va fi adoptată. Smartphone-urile au fost utilizate de ambele părți implicate în conflict pentru a localiza și identifica ținte, prin urmărirea semnalelor sau accesarea fotografiilor și mesajelor postate de pe aceste dispozitive, potrivit oficialilor ruși și occidentali.

UPDATE 14:30 - Kremlinul promite acțiuni în justiție pentru transferul plănuit de UE către Ucraina de venituri din activele ruse

Kremlinul a calificat marți drept "furt" planul Uniunii Europene de a folosi dobânzile la activele rusești înghețate pentru a finanța sprijinul militar pentru Ucraina, și a spus că va acționa în justiție pe oricine implicat în această decizie, transmite Reuters.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a anunțat luni că la începutul lui august va fi efectuată prima tranșă de 1,14 miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina, provenită din veniturile obținute din activele ruse înghețate.

"Astfel de acțiuni de furt nu pot rămâne fără reciprocitate", le-a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor. "Acești bani nu doar că sunt practic furați, dar vor și folosiți pentru cumpărarea de arme", a adăugat el.

"Cu certitudine, vom lucra la posibila acționare în justiție a acelor persoane care sunt implicate în luarea deciziilor și implementarea lor, întrucât aceasta este o încălcare directă a dreptului internațional, este o încălcare a drepturilor de proprietate", a mai spus el.

După ce președintele Vladimir Putin a trimis trupele în Ucraina în 2022, SUA și aliații lor au interzis tranzacțiile cu Banca Centrală și Ministerul de Finanțe ale Rusiei, blocând circa 300 miliarde de euro în active suverane ruse în Occident.

State UE percep dobânzile rezultate din aceste active înghețate - obligațiuni și alte tipuri de titluri de valoare în care Banca Centrală rusă investise - și le plasează într-un fond UE ce va fi folosit pentru a ajuta Ucraina.

Profiturile sunt estimate la 15-20 miliarde de euro până în 2027.

UPDATE 12:10 Kamala Harris a intrat în vizorul propagandei de la Kremlin: "Este mai rea decât o maimuță cu o grenadă”

Propaganda Kremlinul pus tunurile pe vicepreședintele american Kamalsa Harris, potențial candidat democrat la alegerile prezidențiale din Statele Unite. În emisiunea lui Vladimir Soloviov, considerat cel mai influent jurnalist aflat în slujba regimului Putin, mai mulși invitați au lansat o serie de afirmații degradante, dar extrem de populare în mediile rusești.

UPDATE 11:30 - Rusia restricționează intrarea în zonele de frontieră din sudul regiunii Belgorod

Regiunea Belgorod din sudul Rusiei restricționează începând de marți intrarea în 14 zone de la granița cu Ucraina care sunt supuse unor atacuri puternice din partea forțelor Kievului, măsuri ce par să facă parte dintr-o strategie a Kremlinului de a înființa o zonă-tampon la frontieră, informează Reuters.

Guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, a declarat că restricțiile sunt aplicate localităților "în care situația operațională aferentă este extrem de dificilă", potrivit agenției de presă Interfax. Decizia vine în continuarea ordinului Kremlinului de a proteja teritoriul rus de atacuri ucrainene și de a securiza zonele și instalațiile, astfel încât acestea să fie dincolo de raza de acțiune a atacurilor ucrainene.

Conform acestor restricții, anunțate de Gladkov săptămâna trecută într-un clip video postat pe Telegram, punctele de control urmează să fie amenajate în afara localităților, transportul public este interzis și oricine dorește să le viziteze trebuie să informeze în prealabil autoritățile locale.

"Intrarea va fi permisă numai adulților de sex masculin cu respectarea unor reguli stricte: în vehicule blindate cu echipamente electronice militare și cu îmbrăcăminte și căști antiglonț, însoțiți de militari sau oficiali locali", a spus Gladkov.

Gladkov nu a spus în mod explicit că civilii sunt evacuați, dar a precizat că este "inacceptabil" să se permită accesul femeilor și copiilor în zonele restricționate și că toate proprietățile vor fi menținute sub pază strictă.

Ucraina a supus regiunile de la graniță de sud a Rusiei unor bombardamente și atacuri cu drone zilnice, vizând în special așezările din regiunea Belgorod.

UPDATE 10:00 - Cum funcționează "nevăstuica nebună", strategia extrem de riscantă prin care piloții ucraineni anihilează radare rusești

Un clip apărut pe rețelele de socializare arată un MiG-29 ucrainean într-o misiune de tip „nevăstuica nebună”, în care un avion intră intenționat în raza sistemelor antiaeriene rusești pentru a le ataca apoi cu rachete HARM în momentul în care își pornesc radarele și își dezvăluie ASTFEL poziția.

Ukrainian Air Force MiG-29 Fulcrum wild weasel operations, seen here engaging Russian radars over the eastern front with US-supplied AGM-88 HARMs. pic.twitter.com/IDVODcQHB7

— OSINTtechnical (@Osinttechnical) July 23, 2024

UPDATE 8:10 Șeful diplomației ucrainene este într-o vizită fără precedent în China

Vizita lui Kuleba, care va dura până vineri, are loc după criticile dure ale NATO cu privire la ajutorul economic acordat de Beijing Moscovei. Dar, mai presus de toate, are loc la o săptămână după ce Volodimir Zelenski a vehiculat pentru prima oară ideea unor negocieri cu Rusia, notează AFP, amintind că președintele ucrainean a declarat că este în favoarea participării Moscovei la un viitor summit pentru pace.

Rusia își face încă o „flotă fantomă”

Misterioși cumpărători suspectați de legături cu Rusia au început să strângă zeci de nave capabile să transporte gaze naturale lichefiate (GNL), în cadrul unor acțiuni care sugerează că Moscova își extinde „flota fantomă” de nave capabile să transporte produse energetice, scrie Financial Times.

Surse din industria navală au spus pentru publicația citată că o serie de companii necunoscute până acum, multe înregistrate în Emiratele Arabe Unite, au achiziționat nave de transport GNL în ultimul an, crescând prețurile de pe piață, în special pentru cele mai vechi nave.

Valul de achiziții seamănă cu modul prin care Moscova a creat o „flotă fantomă” de petroliere pentru a transporta țiței în întreaga lume în ciuda sancțiunilor occidentale, folosind adesea Emiratele Arabe Unite ca centru pentru acest gen de comerț, scrie hotnews.ro. Deși vânzările rusești de GNL sunt mai puțin afectate de sancțiunile occidentale decât petrolul, Moscova pare că se pregătește pentru înăsprirea restricțiilor.

Flota fantomă de petroliere e deja „pe steroizi”

Numeroasele petroliere care transportă petrol care încalcă sancțiunile reprezintă o provocare, deoarece sunt greu de urmărit din cauza lipsei de transparență în privința proprietarilor și a utilizării de asigurări și a altor servicii maritime din țări din afara Occidentului, având puține stimulente pentru a respecta standarde de transport maritim, scria în mai Reuters.

„Se observă un număr mai mare de nave care au găsit modalități de a eluda sancțiunile prin operarea în afara jurisdicției occidentale”, a declarat Michelle Wiese Bockmann, analist principal la grupul de date maritime Lloyd’s List Intelligence.

„Flota fantomă e pe steroizi acum. Iar practicile înșelătoare de transport maritim în care se angajează devin din ce în ce mai complexe și mai sofisticate”, a adăugat acesta.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Extern