"De ce voi, cei de la Wagner, chemaţi pe oricine din Serbia când ştiţi că este împotriva regulamentelor noastre?", a spus Vucic luni noapte într-o emisiune TV din Belgrad, potrivit Agerpres.
Vucik a respins acuzaţiile conform cărora grupul Wagner, condus de Evgheni Prigojin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, are o prezenţă în Serbia, unde organizaţii pro-Kremlin şi ultranaţionaliste au sprijinit invazia în Ucraina.
Voluntari sârbi au participat la lupte alături de forţe proruse în Ucraina în 2014 şi 2015. Nimeni nu are o idee clară despre numărul lor exact, dar zeci de sârbi s-au înscris pentru a lupta în Ucraina începând din 2014, potrivit observatorilor.
Legislaţia Serbiei interzice participarea cetăţenilor săi în conflicte din străinătate şi mai multe persoane au fost condamnate pentru încălcarea ei.
Marţi, agenţia de presă rusă RIA, preluată de Reuters, a difuzat filmări TV cu doi bărbaţi mascaţi, identificându-i drept voluntari sârbi la un curs de instruire în folosirea de arme, în părţile controlate de ruşi din regiunea Zaporojie a Ucrainei.
Serbia este candidat la aderarea la Uniunea Europeană, principalul ei partener comercial şi investitor, dar menţine de asemenea cooperarea comercială şi militară cu Rusia, un aliat slav şi creştin ortodox tradiţional, notează Reuters.
Ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, i-a avertizat de asemenea pe sârbi să nu se alăture ruşilor în războiul împotriva Ucrainei.
"Acest lucru va avea consecinţe legale odată ce vor putea fi traşi la răspundere în faţa organelor de stat", a declarat Vucevic la Radio Europa Liberă.
Deşi a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei împotriva Ucrainei la Naţiunile Unite şi în alte câteva forumuri internaţionale, Belgradul a refuzat să impună sancţiuni împotriva Moscovei.
Serbia este în întregime dependentă de importurile de gaze din Rusia şi retailerul ei de petrol NIS este deţinut de compania rusă Gazprom.
