Extern· 3 min citire

Bugetul UE pentru 2028-2034 ar putea fi redus cu 180 de miliarde de euro. Antonio Costa propune şi o taxă pentru giganţii digitali

FOTO: Profimedia

FOTO: Profimedia

Scris de Gabriela Bucătaru Publicat: 21 nov. 2026, 16:01

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a propus sâmbătă noi reduceri ale cheltuielilor din viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, precum şi identificarea unor surse suplimentare de venituri, inclusiv prin introducerea unei taxe de 3% pentru marile companii digitale, în încercarea de a facilita un acord între cele 27 de state membre, relatează Reuters.

Bugetul UE pentru următorii şapte ani, redus cu 180 de miliarde de euro

Noua propunere de buget multianual al Uniunii Europene prevede alocarea a 1.582 de miliarde de euro pentru perioada următorilor şapte ani. Suma este cu 40 de miliarde de euro mai mică decât cea inclusă în proiectul prezentat în octombrie de preşedinţia irlandeză a Consiliului UE şi cu 180,6 miliarde de euro sub nivelul propus iniţial de Comisia Europeană.

Cele mai importante reduceri vizează Fondul european pentru competitivitate, destinat sprijinirii industriei europene în competiţia cu Statele Unite şi China, precum şi cheltuielile pentru apărare şi acţiune externă.

În schimb, finanţarea agriculturii şi a politicii de coeziune este protejată într-o măsură mai mare comparativ cu varianta prezentată în octombrie.

Propunerea a stârnit deja nemulţumiri în rândul statelor membre şi al Parlamentului European. Franţa a criticat nivelul insuficient al fondurilor destinate agricultorilor, în timp ce negociatorul-şef al Parlamentului European pentru buget, Siegfried Mureşan, a calificat documentul drept un pas înapoi.

Această propunere este inacceptabilă pentru Parlament şi nu poate constitui baza acordului nostru. Bugetul UE este un buget de investiţii. Reducerile, alte reduceri şi încă o porţie de reduceri nu reprezintă o strategie de investiţii

a declarat Mureșan.

Taxă digitală de 3% pentru marile companii tehnologice

Una dintre principalele noutăţi ale proiectului este introducerea unei taxe digitale de 3% aplicate cifrei de afaceri nete anuale obţinute din publicitatea online, serviciile de intermediere digitală şi valorificarea datelor generate de utilizatori.

Măsura ar urma să vizeze companiile care înregistrează venituri anuale de cel puţin 50 de milioane de euro din activităţi digitale în UE şi o cifră de afaceri globală de peste 750 de milioane de euro. Printre grupurile care ar putea intra sub incidenţa taxei se numără Google, Microsoft, Meta, Apple şi Amazon.

Iniţiativa reia o propunere formulată de Comisia Europeană în 2018, care nu a obţinut atunci sprijinul guvernelor statelor membre. Mai multe ţări europene au manifestat rezerve faţă de această măsură, din cauza temerilor privind o posibilă reacţie a preşedintelui american Donald Trump, care s-a opus în mod repetat taxării companiilor digitale.

Veniturile colectate ar urma să fie incluse în categoria resurselor proprii ale UE, alături de taxele vamale, o parte din încasările din TVA şi contribuţiile aferente deşeurilor de plastic nereciclate. Astfel, creşterea veniturilor proprii ale Uniunii ar reduce sumele pe care guvernele naţionale trebuie să le transfere către bugetul comunitar.

Rambursarea datoriei comune ar putea fi încetinită

Preşedintele Consiliului European, António Costa, a propus şi modificarea ritmului de rambursare a principalului datoriei de peste 600 de miliarde de euro contractate în comun de statele UE pentru finanţarea redresării economice după pandemie.

Potrivit propunerii, rambursarea capitalului şi plata dobânzilor ar urma să se desfăşoare în continuare în perioada 2028-2058, conform calendarului iniţial. Totuşi, plăţile aferente principalului ar putea fi mai reduse în primii şapte ani, ceea ce ar permite eliberarea unor fonduri pentru alte priorităţi europene.

Negocieri dificile înaintea summitului extraordinar de la finalul lunii

Liderii europeni vor analiza noul proiect în cadrul unui summit extraordinar programat pentru 26-27 noiembrie. Obiectivul este reducerea divergenţelor dintre statele care contribuie mai mult la bugetul comunitar decât primesc şi cele care beneficiază de fonduri nete.

Negocierile sunt complicate de presiunile asupra finanţelor publice naţionale, generate de preţurile ridicate ale energiei şi de majorarea cheltuielilor pentru apărare. Atât bugetul multianual, cât şi introducerea unor noi surse de venituri necesită acordul unanim al statelor membre.

Deşi noul buget trebuie să intre în vigoare abia în 2028, liderii europeni urmăresc finalizarea negocierilor până la sfârşitul acestui an. Calendarul este influenţat şi de alegerile programate în 2027 în Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Estonia, Finlanda şi Slovacia.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Extern