După ce strategia „atacului fulgerător” asupra Ucrainei a eșuat, Rusia a trecut la un război mult mai violent, care presupune atacuri asupra civililor cu o componentă psihologică: aceea de a înspăimânta și demoraliza populația.
Expertul militar în intelligence Ionuț Șutea explică, pentru adevarul.ro, posibilele evoluții ale situației militare din Ucraina.
"După cum ne-am așteptat, invazia rusească a devenit mai violentă și brutală ca urmare a eșecului de a executa un război blitzkrieg pentru a cuceri Kievul cât mai rapid și a instala un regim pro-rus. Putem spune că rușii încep să se adapteze tempoului dictat de ucraineni, respectiv replierea pe operații de învăluire și avansări mărunte, renunțarea, în mare, la atacuri-fulger cu scopul de a penetra obiectivele cheie și, probabil cel mai important, avansarea logisticii spre linia frontului chiar dacă acest lucru înseamnă încetinirea operațiilor ofensive. Cea mai vizibilă consecință a acestei adaptări e că rușii recurg la tacticile de casă, adică asediul orașelor. Aceste asedii, știm din războaiele din Groznîi și Siria, sunt de regulă foarte brutale și îndelungate, iar cei ce plătesc cel mai mult sunt civilii. Rușii încep să opereze cu reguli de angajament mai relaxate, adică pot să deschidă focul spre orice obiectiv, fără restricții, și folosesc artileria grea la scară largă. De asemenea, ca parte din tactica lor de asediere, rușii țintesc infrastructură civilă, și nu doar militară. Pentru că un asediu urmărește slăbirea inamicului până la predare sau inabilitatea de a susține războiului, acest lucru cere tăierea lucrurilor esențiale pentru care orașul asediat să supraviețuiască: apa, curentul, gazul, mâncarea și serviciile medicale. Apoi, există un strat psihologic, unde atacurile devin aproape teroriste, unde țintele civile sunt atacate pentru a înspăimânta și demoraliza populația", a spus Ionuț Șutea.
"Cu toate acestea, ucrainenii rezistă. Forțele ucrainene reușesc să prevină înconjurarea orașelor în majoritatea cazurilor, să întrerupă liniile de aprovizionare rusești prin ambuscade și atacuri cu dronă, iar în câteva cazuri să lanseze câte o contraofensivă. Rușii plătesc aprig pentru fiecare acțiune ofensivă sau de susținere pe care o execută, până în punctul în care au nevoie de un repaus operațional sau o regândire continuă a planului de asalt - iar acum par în pană în idei", a mai spus acesta.
