Ministrul german de Externe, delimitare de germanii care au recunoscut genocidul armean

Folosirea cuvântului 'genocid' în descrierea masacrelor comise de forțele otomane ar putea oferi pretexte celor doresc să banalizeze Holocaustul, apreciază șeful diplomației germane. Folosirea acestui termen, mai ales în Germania, pune unele probleme, explică el. 'Trebuie să fim atenți (...) ca nu cumva, fără să vrem, să dăm dreptate celor care (...) afirmă că Holocaustul a început de fapt înaintea anului 1933', când Hitler a preluat puterea. 'Aceste dosare ce fac apel la memorie nu pot fi rezumate cu un singur calificativ', a mai menționat Steinmeier în interviul acordat publicației Der Spiegel.

Joi seară, președintele german, Joachim Gauck, a recunoscut pentru prima dată 'genocidul' armean, subliniind totodată 'coresponsabilitatea' și chiar' complicitatea' Germaniei în această crimă. Și președintele Bundestagului, Norbert Lammert, a folosit în ziua următoare termenul de 'genocid' în timpul unei ședințe a camerei inferioare a parlamentului.

La Erevan s-a comemorat vineri un secol de la începutul masacrelor comise împotriva armenilor pe teritoriul fostului Imperiu Otoman în Primul Război Mondial. Turcia refuză în continuare să admită că acele masacre au fost un 'genocid'. În timp ce guvernul de la Erevan susține că peste 1,5 milioane de armeni au fost uciși atunci, autoritățile de la Ankara recunosc existența a numai câtorva sute de mii victime în rândul armenilor, dar nu ca urmare a unei campanii sistematice și premeditate de exterminare în masă, ci doar din cauza războiului în care Imperiul Otoman și armenii s-au găsit fiecare într-unul din cele două blocuri militare adverse, susținând de asemenea că masacre au fost comise în ambele tabere.