Alexandru cel Mare a construit un imperiu legendar înainte de moartea sa, la vârsta de 32 de ani, în anul 323 î.e.n, iar decesul său a fost provocat de o băutură produsă dintr-o plantă otrăvitoare, potrivit unui cercetător neozeelandez, informează dailymail.co.uk.
Unii istorici au susținut că Alexandru cel Mare a murit din cauze naturale, în timp ce alții au sprijinit ipoteza potrivit căreia regele a fost asasinat la un banchet.
Leo Schep, medic specializat în toxicologie la National Poisons Centre, crede că "vinovatul" pentru moartea regelui Alexandru cel Mare ar putea fi o băutură otrăvită ce provine dintr-o plantă ce pare "inofensivă", potrivit unui studiu apărut în New Zeeland Herald.
Leo Schep, care a cercetat dovezi toxicologice timp de un deceniu pentru acest studiu, a declarat că unele dintre teoriile privind otrăvirea - precum cele cu arsenic și stricnină - nu sunt plauzibile.
"Moartea ar fi fost mult mai rapidă", a afirmat acesta.
Studiul său, la care a lucrat cu Pat Wheatley, un renumit expert de la Universitatea Otago, și care a fost publicat în revista medicală Clinical Toxicology, a arătat că cel mai plauzibil "vinovat" pentru moartea regelui ar fi planta steregoaie (Veratrum album), cunoscută și sub denumirea spânz-alb.
Planta de culoare albă, care poate fi supusă procesului de fermentație și devine astfel o substanță toxică, era foarte cunoscută de către greci, fiind folosită în tratamentele cu ierburi medicinale pentru efectul ei de inducere a vărsăturilor.
Alexandru cel Mare s-a chinuit timp de 12 zile înainte de a muri, în această perioadă regele neputând să meargă și să vorbească.
Alte posibile otrăvuri sugerate de istorici de-a lungul anilor - cucuta, pelinul, măselariță și șofranul tomnatic - l-ar fi ucis pe acesta într-o perioada mult mai scurtă.
Leo Schep a început să studieze misterul în 2003 când a fost abordat de o companie care lucra pentru un documentar BBC.
Potrivit teoriei formulate de medicul Leo Schep, regele macedonean a băut un vin care provenea din steregoaie fermentată.
Acea băutură ar fi avut un gust foarte amar, dar ar fi fost îndulcită cu o anumită substanță, iar Alexandru cel Mare era, cel mai probabil, foarte beat la acel banchet.
Cu toate teorile dezvoltate de istorici, dar și de oamenii de știință, misterul morții regelui Alexandru cel Mare nu a fost elucidat nici până în prezent, unii spunând că acesta a murit din cauza malariei, alții, pentru că a fost otrăvit. De asemenea, unii istorici spun că ar fi murit din cauza unei febre tifoide luate de la bunul său prieten Hefaiston, alții spun că s-ar fi îmbolnăvit de gripă aviară. Printre posibilele cauze ale decesului vehiculate de-a lungul timpului se numără meningită, o boală venerică (Alexandru cel Mare era bisexual), o maladie hepatică provocată de excesul de alcool, oboseală, pancreatită, etc.
Alexandru cel Mare (20 iulie 356 î.e.n. - 10 iunie 323 î.e.n.), cunoscut și ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei și Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.e.n. - 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi și lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt și Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume.
