„Rusia va fi şi după sfârşitul războiului cea mai mare ţară de pe continentul european. De aceea, este esenţial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de faţă relaţiile pe care le avem devin mult mai reduse, a precizat Olaf Scholz.
Propunerea reluării cooperării cu Rusia după războiul din Ucraina a fost menționată de Olaf Scholz în discursul de marți cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Comisiei germane pentru Cooperarea Economică în Estul Europei, potrivit polskieradio.pl.
„Rusia va fi şi după sfârşitul războiului cea mai mare ţară de pe continentul european. De aceea, este esenţial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de faţă relaţiile pe care le avem devin mult mai reduse. Dar, dacă Rusia va opri războiul, dacă cetăţenii Rusiei vor depune eforturi pentru un alt viitor, avem şansa de a fi din nou posibil într-un alt moment să începem cooperarea economică. Doar că încă nu suntem în acel moment. Acum înăsprim sancţiunile. Şi ştim cu toţii că Vladimir Putin nu distruge prin războiul său doar infrastructura, oraşe şi zone din Ucraina. Distruge şi un număr incredibil de mare de vieţi omeneşti", a spus Olaf Scholz,
„Oferta” de la Berlin a fost respinsă însă de Moscova, în mesajul transmis de Ministerul de Externe, condus de Serghei Lavrov.
„Noi nu ne rugăm de nimeni pentru nimic, iar politicienii din Germania ar trebui să înţeleagă acest lucru în mod clar şi permanent", a transmis Ministerul rus de Externe, reclamând acțiunile de la conductele Nord Stream.
„Guvernul german nu a explicat de ce a evitat în mod ruşinos şi laş să investigheze actele de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 şi 2, prin care economia germană a fost deconectată de la gazul rusesc ieftin", a mai transmis Ministerul rus de Externe, referindu-se la exploziile din Marea Baltică în zona conductelor Nord Stream de la sfârșitul lunii septembrie.
Scurgerile de gaze de la gazoductele Nord Stream 1 şi 2, dintre Rusia și Germania au fost catalogate de comunitatea internațională drept acte de sabotaj ale Moscovei în criza energetică. Îmsă Rusia a respins categoric acuzațiile și a dat vina pe SUA și Marea Britanie de implicare în explozii.
