Cancelarul german Friedrich Merz și liderii altor cinci state europene amenință să blocheze acordul privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034 dacă propunerea Comisiei Europene nu este redusă cu „sute de miliarde” de euro. Cele șase țări cer schimbarea priorităților de finanțare, cu mai mulți bani pentru apărare și companii inovatoare și mai puține fonduri pentru agricultură și regiunile sărace.
Poziția Germaniei, Țărilor de Jos, Suediei, Danemarcei, Austriei și Finlandei accentuează diviziunile dintre statele membre privind următorul buget multianual al Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus un buget total de 2.000 de miliarde de euro, însă marii contributori cer reducerea substanțială a cheltuielilor, în contextul eforturilor de limitare a acestora și pe plan intern.
„Bugetul UE trebuie reformat din temelii. Trebuie să facem alegeri”, se arată într-o scrisoare semnată de liderii celor șase țări.
„Dacă bugetul nu este redus cu sute de miliarde, nu va exista un acord anul acesta”, a declarat pentru Financial Times un diplomat dintr-unul dintre statele semnatare.
Dispută privind prioritățile bugetului UE
Cele șase guverne vor ca resursele europene să fie orientate către apărare și sprijinirea companiilor inovatoare, pe fondul provocărilor de securitate și al concurenței economice din partea Chinei și a Statelor Unite.
În schimb, acestea cer reducerea finanțării pentru fermieri și regiunile mai sărace. Agricultura și dezvoltarea regională primesc, în mod tradițional, aproximativ două treimi din bugetul Uniunii Europene.
Țările semnatare asigură aproximativ 40% din veniturile bugetului UE, finanțat în mare parte prin contribuțiile statelor membre.
Bugetul pentru perioada 2028–2034 trebuie aprobat în unanimitate de toate cele 27 de state. Amenințarea cu blocarea acordului pune sub semnul întrebării obiectivul stabilit de liderii europeni în iunie: încheierea negocierilor până la sfârșitul acestui an, înainte ca alegerile din Franța, Italia, Spania și Polonia să complice discuțiile.
Agricultură și coeziune: cereri opuse
De cealaltă parte, un grup de 17 țări, printre care Spania și Italia, solicită creșterea finanțării pentru agricultură și dezvoltare regională. Aceste state vor un buget total mai mare decât cele 2.000 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană.
Unele dintre ele susțin emiterea de datorie comună suplimentară pentru acoperirea cheltuielilor. Germania și aliații săi resping însă această variantă.
Irlanda, care deține președinția prin rotație a Consiliului UE, trebuie să prezinte o propunere de compromis până la jumătatea lunii octombrie. Guvernul irlandez va trebui să împace solicitările marilor contributori neți cu cele ale statelor care cer menținerea subvențiilor agricole și a fondurilor pentru dezvoltare regională.
Taxele europene întâmpină rezistență
Franța, contributor net la bugetul UE și cel mai mare beneficiar al subvențiilor agricole din Uniune, susține introducerea unor taxe la nivel european pentru finanțarea unui buget mai mare.
Comisia Europeană a propus obținerea a aproximativ 60 de miliarde de euro anual prin noi surse de venit. Printre măsurile avute în vedere se numără contribuții mai mari din piața europeană a certificatelor de carbon, taxe pe importurile cu emisii ridicate de carbon, o taxă pe deșeurile electronice nereciclate, accize pe tutun și o taxă pe marile companii.
Propunerile au întâmpinat însă rezistență din partea guvernelor, care nu vor să transfere Bruxelles-ului atribuții în domeniul fiscalității. Diplomații europeni avertizează că veniturile astfel obținute nu ar acoperi toate nevoile de finanțare ale Uniunii.
Negocieri până la sfârșitul anului
Un purtător de cuvânt al președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a reamintit că liderii statelor membre au convenit să ajungă la un acord până la sfârșitul anului.
„De acum și până cel târziu la sfârșitul anului, obiectivul va fi reducerea diferențelor” și obținerea unui „acord general echilibrat”, a transmis acesta.
