Magistratul și membrul Consiliului Superior al Magistraturii Claudiu Drăgușin a publicat, după audierea de astăzi din Parlament, o serie de precizări referitoare la situația din sistemul judiciar. El a abordat trei teme pe care le consideră importante: mecanismul de „normare” și efectele acestuia asupra dosarelor nou intrate, deficitul de personal din sistem și utilizarea inteligenței artificiale în procesul de justiție.
n mesajul său, Claudiu Drăgușin a subliniat că discuția despre reforma justiției trebuie să pornească de la datele existente și de la problemele deja măsurate, nu de la soluții aplicate unor situații care, în opinia sa, nu sunt susținute de cifre.
„Normarea” și dosarele care rămân temporar în așteptare
Prima temă abordată de magistratul și membrul CSM este mecanismul de „normare”. Claudiu Drăgușin susține că acesta nu înseamnă că majoritatea dosarelor nu mai sunt preluate și atrage atenția asupra rezultatelor unei simulări naționale realizate înainte de aplicarea mecanismului.
„1. „Normarea” nu lasă majoritatea dosarelor nepreluate.
Dimpotrivă. Simularea națională publicată înainte de aplicarea mecanismului indica o rată globală de preluare de 91,8%. Deci, 92% (rotund) se judecă exact la fel ca înainte. Doar aproximativ 8% ar rămane temporar în așteptare, iar problemele serioase sunt concentrate într-un număr redus de instanțe, în special acolo unde încărcătura ajunge la peste 1500 de dosare/judecător/an (fără încuviințări și alte proceduri similare).”
Drăgușin face apoi o distincție între dosarele deja aflate pe rol și cauzele nou intrate, despre care spune că sunt cele vizate de mecanism. În același timp, el indică și creșterea volumului de cauze din ultimii ani.
„Încă o precizare: mecanismul nu oprește judecarea dosarelor deja aflate pe rol, ci privește fluxul cauzelor nou intrate (apropos, care au o creștere de peste 40% în ultimii 5 ani; js1 are peste 10000 de dosare în plus în septembrie 2026 față de septembrie 2025).”
Deficitul de personal este deja măsurat
A doua problemă asupra căreia Claudiu Drăgușin atrage atenția este lipsa personalului din sistemul judiciar. Magistratul susține că nu mai este necesară o nouă constatare a deficitului, întrucât acesta a fost deja cuantificat în documentele oficiale.
„2. Deficitul de personal nu mai trebuie „descoperit”. A fost măsurat.
Documentele oficiale prevăd analiza necesarului de personal realizată de ÎCCJ, CSM și Ministerul Justiției, iar cifrele sunt deja publice: peste 800 de posturi de judecător neocupate, un necesar suplimentar estimat la 4.874 de grefieri și 712 asistenți ai judecătorului.
Problema nu mai este să constatăm încă o dată că lipsesc oameni. Problema este să îi aducem în sistem.”
În postarea sa, membrul CSM trece apoi la una dintre cele mai discutate teme legate de modernizarea justiției, respectiv folosirea inteligenței artificiale. Claudiu Drăgușin susține că AI poate avea un rol în anumite activități, însă nu în procesul de luare a deciziei judiciare.
De ce consideră Claudiu Drăgușin că AI nu poate înlocui judecătorul
Magistratul invocă prevederile europene referitoare la utilizarea inteligenței artificiale în justiție și atrage atenția asupra riscului ca oamenii să ajungă să se bazeze excesiv pe răspunsurile furnizate de algoritmi.
„3. AI nu poate deveni judecătorul din spatele judecătorului.
AI Act califică utilizarea AI pentru interpretarea faptelor și a dreptului în justiție drept high-risk și spune expres că decizia finală trebuie să rămână umană.
Mai mult, regulamentul european avertizează chiar asupra „automation bias”: tendința firească a omului de a se baza tot mai mult pe răspunsul algoritmului, mai ales după ce acesta a dat de câteva ori răspunsuri bune.”
În continuarea explicațiilor sale, Drăgușin descrie modul în care consideră că funcționează tehnic un sistem de inteligență artificială atunci când este folosit pentru analizarea jurisprudenței. El pune această funcționare în legătură directă cu limitele pe care le vede în folosirea AI pentru luarea deciziilor judiciare.
„Ca să înțelegem de ce AI nu e bun în procesul de decizie trebuie să știm cum funcționează tehnic: caută în baze mari de date (jurisprudență în cazul nostru) și aduce propozițiile cele mai potrivite statistic pentru întrebarea pusă. Prin urmare, AI e un mecanism statistic și nu poate gândi “outside the box”, ci doar între limitele precedentului judiciar deja stabilit. Evoluția dreptului este astfel exclusă.”
Ce rol ar putea avea inteligența artificială în justiție
În postarea sa, Claudiu Drăgușin nu respinge utilizarea inteligenței artificiale în toate activitățile din domeniul judiciar. El face însă o delimitare clară între sarcinile tehnice pe care AI le poate îndeplini și procesul prin care este luată decizia într-un dosar.
„AI poate căuta, ordona, anonimiza, sintetiza. Dar nu trebuie să se apropie de procesul decizional.”
Argumentul său continuă prin raportarea procesului judiciar la situațiile concrete ale oamenilor care ajung în fața instanței. În acest context, magistratul subliniază rolul responsabilității și al înțelegerii particularităților fiecărui caz.
„In plus, un algoritm nu poate substitui responsabilitatea și sensibilitatea umană de a înțelege cazul concret: copilul pierdut de o mamă, bolnavul care cere un tratament de urgență, omul concret din spatele dosarului.”
Claudiu Drăgușin face referire și la dreptul de acces la un judecător, pe care îl leagă de cadrul european al drepturilor omului.
„Deși tehnic AI se poate achita de sarcină, totuși Convenția Europeană a Drepturilor Omului a oferit (în 1950-1953) dreptul de acces la un judecător (om), nu la o mașină.”
În finalul postării, membrul CSM revine la ideea de la care și-a început precizările: necesitatea ca problemele sistemului judiciar să fie identificate corect înainte de alegerea soluțiilor.
„Reforma justiției începe cu diagnosticul corect. Să nu propunem soluții pentru probleme pe care datele spun că nu le avem și să nu ignorăm problemele pe care deja le-am măsurat.”
Claudiu Drăgușin precizează că temele abordate în această postare nu epuizează subiectele pe care le consideră relevante pentru reforma justiției. El anunță că alte analize ar putea fi prezentate într-o postare viitoare.
„PS: Ar mai fi și alte analize tehnice de făcut. Despre completuri, pensii, capturări și altele asemenea, poate cu ocazia altei postări.”
