Vi-l puteți imagina pe Președintele României întrebându-l pe ambasadorul Republicii Moldova, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, care mai este procentul celor de peste Prut care vor să se unească cu România? Evident, nu. Dar un alt președinte, respectiv cel al Republicii Federale Germane, Joachim Gauck, l-a întrebat explicit asta pe amabasadorul R. Moldova cu ocazia prezentării oficiale a acestuia din 6 ianuarie 2016.
Mai mult, curiozitatea președintelui german a fost consemnată și în comunicatul de presă care a urmat întrevederii. Interesul președintelui Gauck, exprimat la cel mai înalt nivel, este fără precedent, mai ales că, repetăm, a fost plasat și în comunicatul final.
De unde această curiozitate? Ce informații primise anterior Președinția germană? Ce știe președintele Germaniei și nu știm noi? Și de ce acum, când, în contextul crizei profunde și generalizate a unei republici cvasieșuate, chestiunea reunificării se pune în alți termeni? Și, aparent, inevitabil. Dar să o luăm cu începutul.
Când fanfarele tac. O criză mai mare decât criza
Astăzi, nu mai există vizite oficiale la Chișinău, fanfarele au tăcut, iar steagurile europene fluturate ostentativ din 2009 încoace au fost înlăturate. În locul lor a rămas realitatea nudă, hâdă și, pentru unii, neverosimilă. Și totuși, e adevărat.
Republica Moldova se află în pragul falimentului. Cu un miliard furat și sistemul bancar demantelat (80% se află sub supravegherea băncii naționale), cu salariile neplătite în luna decembrie, fără Acord cu Fondul Internațional și incapabilă să se împrumute de pe piețele externe, cu toate ajutoarele europene blocate în lipsa acestui Acord, fără perspectiva unor investiții și confruntată cu o criză fără precedent a remiterilor din străinătate (Rusia nu mai e capabilă să absoarbă forță de muncă, iar cei plecați în Occident se stabilesc acolo) – cetățenii de pe malul stâng al Nistrului au ajuns astăzi să fie, după ce au plecat cam de la același start în 1989, de cinci-șase ori mai săraci decât cetățenii de pe malul drept, adică România, în cifre comparative. Prețul pentru decizii (geo)politice eronate sau, dacă vreți, pentru nereunificarea cu România.
Citește continuarea pe adevarul.ro.
