Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat, luni, într-o postare pe contul său de Twitter, că liderii Uniunii Europene și Turciei se vor reuni în summit, duminică, la Bruxelles pentru "a redinamiza relațiile" lor și "opri fluxul migratoriu" în plină criză a refugiaților, potrivit AFP.
În timpul acestui summit extraordinar, cu guvernul islamo-conservator turc recent reales, europenii speră să obțină o cooperare mult mai puternică asupra refugiaților, dintre care majoritatea pleacă de pe coastele Turciei pentru a ajunge în Europa de pe coastele Greciei, notează aceeași sursă.
Totodată, miercuri, la Zagreb, va avea loc un alt summit al țărilor sud-est europene pe tema crizei migrației și a provocărilor de securitate în contextul atacurilor teroriste care amenință Europa și întreaga lume, la care este așteptat vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden. Totodată, vor mai participa, alături de șefii de stat din regiune, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Austriei, Heinz Fischer.
Președinții Sloveniei și Croației, Borut Pahor și Kolinda Grabar-Kitarovic, care s-au întâlnit duminică la Liubliana, se așteaptă ca la această reuniune să fie exprimat sprijinul pentru continuarea procesului de stabilizare a Europei de Sud-Est și a procesului de reformă în țările care aspiră la integrarea în instituțiile euro-atlantice.
Președinta croată a afirmat că prezența vicepreședintelui american Joe Biden va demonstra intențiile Statelor Unite de a se implica mai mult în discuțiile privind problemele de securitate și riscurile din Balcani.
Președintele sloven a precizat că acele țări care doresc să intre în NATO ar trebui să fie ajutate în efortul lor, iar acelor state care nu doresc să facă parte din Alianță ar trebui, de asemenea, să li se lase această opțiune.
În privința migranților care merg pe ruta balcanică, președinții croat și sloven au cerut să se facă diferența între refugiații care fug din țări răvășite de război și așa-zișii imigranți economici care pleacă din zone sărace.
Procesul Brdo-Brijuni a fost lansat de Slovenia și Croația în 2013 pentru a promova, prin intermediul reformelor și al integrării în UE, cooperarea regională și soluționarea problemelor care persistă, prin aceasta contribuind la stabilizarea Europei de Sud-Est.
Duminică după-amiază, la Paris, sute de persoane au defilat în sprijinul refugiaților și pentru a denunța starea de urgență, în pofida interdicției de a manifesta în regiunea Ile-de-France, impusă de prefectura poliției după atentatele de la Paris din 13 noiembrie, relatează AFP în pagina online.
Manifestanții, care au plecat din piața Bastiliei, au sosit în piața Republicii încadrați de un important dispozitiv al poliției. "So-so-solidaritate cu refugiații", "Stare de urgență, stat polițienesc! Nu ne vor lua dreptul de a manifesta", au scandat manifestanții.
"Fotbalul se reia, concertele se reiau, toate în afară de manifestații. Este straniu la un Guvern de stânga", a declarat unul dintre manifestanți, scrie mediafax.ro.
Acest miting, interzis din cauza stării de urgență decretate după atentatele de la 13 noiembrie și prelungită pentru trei luni de Parlament, "era prevăzut inițial pentru dreptul la adăpost al refugiaților", a amintit acest manifestant.
El se declară îngrijorat că Franța "își închide frontierele" și de "amalgamul făcut între teroriști și refugiați", făcând referire la faptul că unii dintre autorii atentatelor de la Paris sunt suspectați că au sosit din Siria în Franța amestecându-se printre imigranți.
