BUTOIUL CU PULBERE. Sârbii bosniaci și-au reafirmat prin referendum ziua națională

Organizatorii au anunțat că după numărarea a 71% din voturi, 99,8% din electorat s-a pronunțat pentru menținerea zilei naționale a Republicii Srpska pe 9 ianuarie. Prezența la vot a fost de aproape 60%.

Liderul naționalist sârb Milorad Dodik a afirmat că rezultatul va rămâne în istorie.

Bakir Izetbegovici, liderul musulmanilor bosniaci, cel care contestase referendumul la Curtea Constituțională, a declarat că ignorarea deciziei curții nu poate rămâne fără reacție.

Înaltul reprezentant al comunității internaționale pentru Bosnia-Herțegovina, austriacul Valentin Inzko, avertizase că referendumul nu va avea consecințe juridice. El este garantul acordurilor de la Dayton, care au pus capăt conflictului din Bosnia în 1995.

Statele Unite, care au mediat acordurile de la Dayton, și Uniunea Europeană făcuseră apel la sârbii bosniaci să renunțe la referendum, care nu a beneficiat nici măcar de sprijinul Belgradului. Premierul Serbiei, pro-europeanul Aleksandar Vucic, a insistat la începutul lunii septembrie asupra "necesității menținerii stabilității și păcii în regiune". Rusia a fost singurul stat cu o opinie separată, în favoarea referendumului, în Consiliul pentru implementarea păcii în Bosnia-Herțegovina (PIC), în care sunt reprezentate puterile internaționale.

Data de 9 ianuarie marchează proclamarea unei Republici a Poporului Sârb în Bosnia-Herțegovina, în 1992, cu trei luni înainte de războiul soldat cu 100.000 de morți. Referendumul a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională de la Sarajevo printr-o decizie definitivă din 17 septembrie. Instanța este una din instituțiile centrale care asigură o oarecare unitate țării. De la conflictul din 1992-1995, Bosnia-Herțegovina este împărțită aproape egal între două entități autonome — Republica Srpska, a sârbilor bosniaci, și Federația Bosniei și Herțegovinei, a croaților și musulmanilor.