Franța a anunțat miercuri o transformare profundă a bacalaureatului său, examen sacrosant apărut în timpul lui Napoleon care nu mai răspunde însă nevoilor moderne de formare, potrivit președintelui Emmanuel Macron, care vrea să introducă o reformă majoră în domeniu, relatează AFP, citată de Agerpres.
Noul bacalaureat, a cărui primă sesiune va avea loc în 2021, nu va mai conține decât patru probe scrise, printre care franceza și filosofia, precum și un mare examen oral, în timp ce seriile de probe specializate vor fi suprimate, a anunțat miercuri ministrul educației, Jean-Michel Blanquer.
Bac-ul, cum este supranumit, a devenit "un monstru organizațional", a estimat recent un raport privind reforma sa. Examenul, care are loc la finalul studiilor secundare și reprezintă o etapă obligatorie înainte de învățământul superior, nu pregătește suficient elevii pentru continuarea studiilor, potrivit textului.
Numeroase guverne franceze care au încercat să reformeze bacul și-au rupt dinții în acest examen criticat, dar emblematic, notează AFP.
Reforma ar urma să apropie bac-ul francez de modelele mai puțin specializate ale vecinilor săi.
Potrivit lui Jean-Michel Blanquer, examenul și cele patru probe scrise vor reprezenta 60% din nota finală de bacalaureat. Cele 40% rămase vor proveni din așa-numitul "control continuu" și notele școlare (10%), "pentru a pune în valoare regularitatea muncii elevului". "Controlul continuu" înseamnă o serie de "probe comune" semestriale care pot avea loc în decembrie, ianuarie sau aprilie. Subiectele vor fi extrase dintr-o bancă națională de subiecte, iar lucrările vor fi corectate de alți profesori decât cei ai elevului.
Ministrul a anunțat sfârșitul seriilor L (literar), ES (economic și social) și S (științific) pentru bacalaureat. "Vrem să oferim mai multă decizie elevilor și să evităm ierarhiile artificiale între serii", a declarat el în cadrul unei conferințe de presă.
În locul seriilor L, ES și S, elevii vor urma un trunchi comun și vor alege trei materii așa-numite "specialități" în primul an, care vor fi reduse la două în anul terminal.
În trunchiul comun figurează franceza, filosofia, istoria-geografia și învățământul moral și civic, două limbi de circulație, sportul și o nouă disciplină intitulată umanism științific și digital.
Printre "specialități" se află matematicile, fizica-chimia, științele vieții și ale Pământului, istoria-geografia și geopolitica, științele economice și sociale, umanism-literatură-filosofie, limbi și literaturi străine, ecologie-agronomie și teritorii, arte, științe din domeniul ingineriei, digitale și informatice.
Această reformă, promisă de Emmanuel Macron în cadrul campaniei electorale, intervine aproape în paralel cu cea privind intrarea la universitate, care se va aplica la începerea anului universitar 2018.
