Un atac cibernetic de amploare asupra sistemelor guvernamentale din Republica Moldova determină convocarea Consiliului Național de Securitate. Președinta Maia Sandu a anunțat că reuniunea va avea loc în zilele următoare, urmând să fie analizate atât incidentul, cât și măsurile necesare pentru gestionarea situației.
Un atac cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale din Republica Moldova a dus la extragerea neautorizată a unor date asociate cu aproximativ 750.000 de numere personale de identificare (IDNP), echivalentul CNP-ului din România. Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a confirmat incidentul și a precizat că informațiile compromise acoperă mai multe categorii de date personale, sociale și financiare. Datele aferente cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit instituției.
Informațiile sustrase includ numele și prenumele persoanelor vizate, data și locul nașterii, precum și date despre membrii familiei de gradul întâi. De asemenea, printre datele expuse se numără informații privind statutul de asigurat, medicul de familie, pensiile, prestațiile sociale și eventualele dizabilități.
Potrivit anunțului AGE, hackerii au extras și informații referitoare la permisele de conducere, fotografii, vehicule și companii deținute sau administrate de persoanele vizate. În categoria datelor financiare se regăsesc coduri IBAN, informații despre datorii fiscale și istoricul plăților efectuate prin sistemul MPay.
Cum pot fi folosite datele furate pentru tentative de fraudă
Autoritățile din Republica Moldova avertizează că incidentul poate fi urmat de tentative de înșelăciune în care infractorii folosesc informațiile personale pentru a câștiga încrederea victimelor.
Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, a explicat că datele extrase nu pot fi utilizate direct în scopuri infracționale. Totuși, acestea pot deveni un instrument pentru escrocii care încearcă să obțină informații suplimentare de la cetățeni, potrivit publicației NewsMaker.
De exemplu, persoanele vizate pot primi apeluri sau mesaje de la indivizi care pretind că reprezintă o bancă, serviciile vamale ori alte instituții. Pentru a părea credibili, aceștia se pot adresa victimelor folosind numele și prenumele lor și pot menționa detalii personale obținute în urma atacului cibernetic.
Ulterior, sub pretextul verificării identității sau al rezolvării unei presupuse probleme, escrocii pot solicita alte date confidențiale. Tocmai această etapă reprezintă un risc important, deoarece informațiile cunoscute deja de atacatori pot face tentativele de fraudă mai convingătoare.
Cetățenii sunt sfătuiți să trateze cu prudență solicitările neașteptate de informații personale sau financiare și să nu comunice parole, coduri de autentificare ori alte date sensibile în urma unor apeluri sau mesaje neverificate.
Directoarea Agenției de Guvernare Electronică a fost demisă
În urma incidentului, premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a anunțat demiterea directoarei Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț. Totodată, acesta a cerut instituției să acorde o atenție sporită securității serviciilor digitale.
Cazul readuce în atenție vulnerabilitățile sistemelor informatice publice și importanța protejării datelor gestionate de instituțiile statului. Extragerea unor informații atât de diverse, de la date de identificare și situație socială până la detalii financiare, poate crea riscuri pentru un număr mare de cetățeni.
Autoritățile investighează posibila implicare a unor actori statali străini
Premierul Vasile Tofan a avertizat că Republica Moldova se confruntă cu atacuri cibernetice de amploare și a declarat că există indicii privind o campanie mai extinsă, în care ar putea fi implicați actori statali străini.
Potrivit acestuia, instituțiile competente investighează inclusiv posibilitatea ca astfel de actori să fi avut un rol în atacul recent asupra sistemelor guvernamentale. Implicarea acestora nu este însă prezentată drept o concluzie definitivă a anchetei.
Incidentul, care a expus date asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri, pune în prim-plan atât securitatea infrastructurii digitale a statului, cât și riscurile la care pot fi expuși cetățenii atunci când informațiile lor personale ajung în afara sistemelor autorizate.
