Theresa May se confruntă cu riscul pierderii autorității sau chiar a funcției de premier al Marii Britanii în urma scrutinului parlamentar anticipat convocat din ambiția de a-și consolida legitimitatea în perspectiva negocierilor dure cu Uniunea Europeană pe tema Brexit, notează Mediafax.
Într-un gest imprevizibil, Theresa May a anunțat în aprilie un plan de convocare a alegerilor parlamentare anticipate pe 8 iunie, argumentând, după o serie de critici intense, că este necesar un guvern puternic pe fondul incertitudinii generate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. "Am ajuns la concluzia că singura modalitate de garantare a certitudinii și siguranței pentru anii care urmează este organizarea acestor alegeri", a declarat Theresa May, supusă presiunilor din partea colegilor din Partidul Conservator și din partea opoziției laburiste și liberal-democrate în contextul activării procedurii Brexit. "Întreaga țară este unită în jurul deciziei Brexit, mai puțin membrii Parlamentului. Disensiunile din Parlament riscă să afecteze capacitățile de a transforma Brexit în succes", explica Theresa May.
Theresa May nu a devenit prim-ministru în urma alegerilor. După referendumul din iunie 2016, prin care britanicii au decis la limită ieșirea din UE, premierul David Cameron, care organizase plebiscitul din rațiuni populiste deși pleda pentru rămânerea în Blocul comunitar, a demisionat. Pe fondul criticilor intense, Boris Johnson, unul dintre liderii taberei pro-Brexit, nu a putut fi numit premier, astfel că Theresa May a fost desemnată de Partidul Conservator, probabil ca soluție de compromis, în fruntea Guvernului. Noul Cabinet nu a avut nevoie de votul Parlamentului, dar probabil l-ar fi putut obține, dat fiind că Partidul Conservator are majoritate. În contextul disputelor din ce în ce mai intense, premierul Scoției, Nicola Sturgeon, a contestat recent legitimitatea decizională a Theresei May. "Eu am fost aleasă în funcția de prim-ministru al Scoției pe baza angajamentului clar privind un nou referendum. Dar premierul (Theresa May -n.red.) nu este încă aleasă de nimeni", declara Nicola Sturgeon.
Dincolo de argumentația anunțată public, Theresa May miza pe calcule electorale simple. În acea perioadă, sondajele arătau că Partidul Conservator avea un avans considerabil comparativ cu laburiștii, iar primul-ministru spera să profite de această situație favorabilă.
Între timp, din cauza unei serii de evenimente, inclusiv atacuri teroriste, avansul Partidului Conservator s-a diminuat semnificaiv, iar Theresa May riscă să ajungă în situația erodării legitimității de lider al formațiunii.
Potrivit unor proiecții electorale realizate de Institutul YouGov, Partidul Conservator riscă pierderea a 20 de locuri și implicit a majorității de 17 locuri în Camera Comunelor, care are 650 de locuri. Studiul arată că Theresa May ar putea obține doar 310 locuri, mai puțin decât majoritatea de 331 de parlamentari obținută în 2015 de premierul David Cameron. Partidul Laburist ar putea obține 257 de locuri, față de 232 în 2015. Dacă proiecțiile se vor confirma, Partidul Conservator se va situa sub majoritatea de 326 de locuri necesară pentru formarea guvernului. Dacă Theresa May nu va reuși măcar menținerea majorității de 12 locuri obținută de David Cameron în 2015, își va pierde autoritatea în Partidul Conservator. În plus, nu poate fi exclusă posibilitatea ca Partidul Conservator să nu obțină deloc majoritate parlamentară. În ambele cazuri, poziția Theresei May riscă să fie compromisă.
Criza de politică de la Londra intervine exact în momentul lansării negocierilor cu Uniunea Europeană pe tema Brexit.
Decizia Londrei de ieșire din Uniunea Europeană a generat preocupări atât pentru britanici, cât și la nivelul Blocului comunitar. Dincolo de pierderea drepturilor civice, a avantajelor comerciale și economice asociate apartenenței la UE, cea mai mare problemă pentru Londra este riscul destrămării Marii Britanii, în contextul intenselor apeluri separatiste ale Scoției și Irlandei de Nord.
