Economie· 2 min citire

Polonia, România, Bulgaria și Ungaria plătesc, miercuri, cea mai scumpă energia electrică din UE

Facturi energie (Profimedia)

Facturi energie (Profimedia)

Publicat4 nov. 2026, 11:42
Actualizat4 nov. 2026, 11:57

Polonia, Ungaria, Bulgaria și România au miercuri dimineață (4 noiembrie) cele mai ridicate prețuri medii ale energiei electrice dintre țările europene monitorizate de agregatorul KWHprice. La polul opus s-au aflat Suedia, Norvegia și Finlanda, în timp ce la mijlocul clasamentului s-a situat Danemarca.

Polonia, Ungaria, Bulgaria și România plătesc cea mai scumpă energie electrică

Polonia a înregistrat cel mai ridicat preț mediu al energiei electrice din Europa, de 0,3099 euro/kWh, urmată de Ungaria (0,3023 euro/kWh), Bulgaria (0,3010 euro/kWh) și România (0,3001 euro/kWh). Cele patru state din Europa Centrală și de Sud-Est au ocupat primele poziții în clasamentul celor mai scumpe piețe energetice analizate pentru 4 noiembrie, potrivit datelor centralizate de KWH Price pentru 34 din cele 35 de piețe energetice europene analizate.

La polul opus, cele mai mici prețuri ale energiei electrice au fost înregistrate în trei piețe nordice: Suedia (SE2) a avut cel mai redus preț mediu din Europa, de doar 0,0030 euro/kWh, urmată de Norvegia (NO4), cu 0,0132 euro/kWh, și Finlanda, cu 0,0207 euro/kWh. Diferența dintre liderul clasamentului, Polonia, și cea mai ieftină zonă din Suedia a depășit de peste 100 de ori nivelul prețului energiei electrice.

Tabelul preturilor energiei  electrice

De ce sunt România, Bulgaria, Ungaria și Polonia în topul celor mai scumpe piețe

Potrivit unei analize publicate de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), una dintre principalele probleme ale Europei de Sud-Est rămâne „capacitatea limitată de interconectare transfrontalieră”. Instituția notează că „o utilizare mai eficientă a capacității de rețea disponibile între Europa de Sud-Est și restul Uniunii Europene ar fi putut contribui la reducerea suplimentară a presiunii asupra sistemului regional”.

Un dezechilibru local, semnalat de ACER și observabil în valul de scumpiri din 2026 din România, este dependența de capacitățile fotovoltaice. Ziua, acestea reduc prețurile, însă problema apare seara, când producția solară scade brusc, iar consumul rămâne ridicat. Dacă nu există suficiente hidrocentrale, baterii sau centrale flexibile pe gaze, prețul energiei explodează.

De asemenea, România, Bulgaria și Polonia au încă puține instalații de stocare la scară mare comparativ cu necesarul sistemului. Energia ieftină produsă la prânz nu poate fi păstrată în cantități suficiente pentru orele de seară.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Economie