Economie· 5 min citire

Investiții de peste 12 miliarde de lei în rețeaua electrică a României. Ce proiecte vor fi realizate până în 2035

Stâlpi de electricitate/ Sursa foto: Unsplash

Stâlpi de electricitate/ Sursa foto: Unsplash

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 13 nov. 2026, 10:52

România se pregătește pentru o transformare importantă a sistemului energetic, odată cu dezvoltarea centralelor eoliene și fotovoltaice, a capacităților de stocare și a noilor legături electrice cu statele vecine. Planul de dezvoltare a rețelei de transport pentru perioada 2026-2035 prevede investiții de peste 12 miliarde de lei, care includ 117 lucrări, dintre care 25 sunt obiective complet noi. Principala provocare este ca energia produsă în diferite regiuni ale țării să poată fi transportată în siguranță acolo unde este nevoie de ea.

România are nevoie de noi linii electrice pentru a transporta energia produsă în țară

Dezvoltarea producției de energie electrică trebuie însoțită de modernizarea infrastructurii prin care aceasta ajunge la consumatori. Rețeaua națională de transport, operată de Transelectrica, are la bază linii de 400 kV și 220 kV, care permit transferul unor cantități mari de energie între regiunile țării. Liniile de 400 kV funcționează la o tensiune de 400.000 de volți, ceea ce permite transportul unor puteri electrice ridicate și reducerea pierderilor de energie în conductoare.

Prin intermediul stațiilor de transformare, energia trece de la un nivel de tensiune la altul și ajunge în rețelele de distribuție care alimentează locuințele, instituțiile și companiile. Într-un sistem interconectat, energia nu circulă însă pe un singur traseu. Fluxurile depind de cantitatea de energie produsă, de consum, de configurația rețelei și de starea tehnică a liniilor. Construirea unor noi legături între regiuni poate permite redistribuirea energiei atunci când anumite elemente ale infrastructurii devin indisponibile.

O nouă legătură electrică între Transilvania și Moldova. Lucrări și pentru conectarea cu Republica Moldova

Unul dintre proiectele importante prevăzute în planul de dezvoltare a rețelei electrice până în 2035 este linia aeriană de 400 kV Gădălin-Suceava. Aceasta va crea o nouă legătură între Transilvania și Moldova și va contribui la completarea inelului național de 400 kV. Investiția se află în etapa pregătirii implementării și urmărește creșterea capacității de transport între cele două regiuni, dar și integrarea noilor centrale electrice în sistemul energetic național.

Alte proiecte sunt prevăzute în nord-estul țării, printre acestea numărându-se interconexiunea Suceava-Bălți și construirea Stației Electrice de Transformare 400/110 kV Botoșani Sud. Noua linie Suceava-Bălți va asigura o legătură suplimentară între sistemele energetice ale României și Republicii Moldova, lucrările fiind programate să înceapă în această lună. În același timp, stația de la Botoșani va permite transferul energiei din rețeaua națională de transport către rețeaua de distribuție de 110 kV.

Aceste investiții sunt importante pentru alimentarea cu energie electrică a nord-estului României, racordarea unor noi capacități de producție și dezvoltarea schimburilor de energie cu Republica Moldova.

Dobrogea, una dintre principalele zone de producție a energiei din România

Dobrogea are un rol important în sistemul energetic național, aici fiind amplasate Centrala Nucleară de la Cernavodă și numeroase capacități de producție a energiei din surse regenerabile, în special eoliene. Dezvoltarea unor noi centrale în această regiune presupune însă și existența unor linii electrice care să poată transporta energia produsă către celelalte zone ale țării.

Printre investițiile prevăzute pentru creșterea capacității de transport din Dobrogea și Moldova se numără construirea liniilor de 400 kV Gutinaș-Smârdan și Constanța Nord-Medgidia Sud. De asemenea, este planificată trecerea liniei Isaccea-Tulcea Vest de la simplu circuit la dublu circuit, precum și dezvoltarea infrastructurii de înaltă tensiune din zona Stâlpu. Axul Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu urmează să fie adus la nivelul de tensiune de 400 kV.

Programul include și creșterea capacității de transport a unor linii existente, printre care Cernavodă-Pelicanu, Gutinaș-Brașov și Brașov-Sibiu Sud. Aceste trasee vor contribui la transportul energiei produse în estul țării către alte regiuni, în contextul creșterii producției din surse regenerabile.

Noi conexiuni electrice cu Ungaria și Serbia. Investiții și în vestul României

În Banat și în vestul țării, proiectele vizează dezvoltarea coridorului de 400 kV Porțile de Fier-Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad. Programul prevede construirea unor noi linii electrice pe traseele Reșița-Timișoara/Săcălaz și Timișoara/Săcălaz-Arad, alături de modernizarea stațiilor electrice aferente. Aceste lucrări sunt importante atât pentru transportul energiei în interiorul țării, cât și pentru schimburile cu sistemele energetice ale statelor vecine.

Planul de dezvoltare cuprinde și noi legături transfrontaliere. Printre acestea se numără al doilea circuit al liniei Porțile de Fier-Djerdap, către Serbia, precum și proiectele Nădab-Békéscsaba și Oradea-Józsa, pentru dezvoltarea conexiunilor electrice cu Ungaria.

România avea, în 2024, un grad de interconectare de 18,5%, peste ținta europeană de 15%. Extinderea legăturilor cu statele vecine rămâne însă importantă, în condițiile în care acestea permit atât importul, cât și exportul de energie, în funcție de consum, producție, condițiile pieței și capacitatea tehnică a rețelelor.

Aproape 3.400 MW de noi capacități conectate în 2026. Cum se schimbă sistemul energetic al României

Nevoia de modernizare a rețelei electrice este accentuată de ritmul în care sunt dezvoltate noile centrale. Până la 1 noiembrie 2026, în România fuseseră conectate la rețelele electrice aproape 3.400 MW de noi capacități de producție și stocare. Cele mai importante investiții au vizat energia solară, cu 1.517 MW, urmată de instalațiile de stocare, cu 764 MW, capacitățile pe hidrocarburi, cu 596 MW, energia eoliană, cu 496 MW, și biogazul, cu 5 MW.

Producția de energie solară și eoliană variază în funcție de condițiile meteorologice, iar cantitatea de energie disponibilă se poate schimba semnificativ pe parcursul aceleiași zile. În plus, regiunile în care sunt construite noile centrale nu coincid întotdeauna cu zonele în care consumul de electricitate este cel mai ridicat.

Instalațiile de stocare pot contribui la echilibrarea sistemului energetic, însă nu elimină necesitatea construirii unor noi linii de transport. Din acest motiv, programul de investiții pentru perioada 2026-2035 include atât extinderea rețelei de 400 kV, cât și modernizarea liniilor existente, dezvoltarea stațiilor electrice și introducerea unor tehnologii de monitorizare și control al fluxurilor de energie.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Economie