Economie· 3 min citire

Daniel Dăianu: „La multiplele crize o să mai adăugăm și un război rece”

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Foto/Arhivă

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Foto/Arhivă

Publicat27 apr. 2022, 19:33
SursăRealitatea

Președintele Consiliului Fiscal consideră că, după pandemie, criza energetică și cea a creșterii prețurilor,care înseamnă scumpirea vieții, urmează un nou război rece, în care combatanții vor fi NATO și Rusia-China. Dăianu consideră că mai toate statele implicate vor cheltui mai mulți bani pentru înarmare, în detrimentul investițiilor sau protecției sociale.

„Invadarea Ucrainei de către Rusia vine după o suită de crize ce au cuprins lumea - pandemia și criza energetică generată de creșterea brutală a prețului energiei, care, în esență, înseamnă o scumpire a vieții. Ieșirea din pandemie, ce este anticipată pentru acest an în Europa, este urmată, ca într-un vis urât devenit aievea, de intrarea într-un război rece, cu ipostază de război „cald” și o criză umanitară în Ucraina.

Redresarea economică va fi încetinită (în scenarii optimiste cu intre 0,5-1%; alte scenarii cresc ajustarea prognozelor), costuri de tranzacție mai mari, comerțul este afectat negativ, inflația capătă tracțiune sporită.

Problema energetică devine mai complicată, greutăți accentuate în aprovizionare cu materii prime de bază, criza majoră pe piața cerealelor (Rusia și Ucraina fiind mari exportatori) și, nu în cele din urmă, incertitudini exacerbate ce măresc aversiunea față de risc.

Într-un scenariu sumbru se poate vorbi la cvasistagnare economică, deși eu continui să cred că în țările UE nu va fi consemnată, în ansamblu, o asemenea evoluție în acest an. Este de văzut însă mersul războiului, dacă si când se va ajunge la un armistițiu, în ce condiții si tot felul de implicații. Care va fi impactul sancțiunilor.

Depinde și de măsuri luate la nivel UE (în domeniul energiei în special), de armonizarea de politici, de implementarea planurilor naționale de redresare si reziliență care să atenueze impactul războiului, al reacțiilor pe piețele financiare, de reacții ale mediului de afaceri - mai ales în state ce sunt în imediata vecinătate a conflictului militar. Cooperarea între UE și SUA, cu alte state, intră în acest tablou schițat.

Băncile centrale vor avea o misiune mai dificilă în a controla inflația, care era prefigurată, înainte de criza ucraineană, să se îndrepte către țintele urmărite abia în 2023.

Războiul din Ucraina nu anulează nevoia de consolidare fiscală/bugetară, care trebuie să fie realizată în câțiva ani, cu pași vizibili. Iar anunțata creștere necesară a cheltuielilor pentru apărare, la circa 2,5 la sută din PIB, îngreunează acest proces. Consiliul Fiscal, în mod repetat, a subliniat că avem nevoie de un buget public robust, cu venituri proprii substanțial mai mari. Vedem și acum că evenimente extraordinare, ca acest război, ilustrează fragilitatea bugetului public al României.

Revenind la contextul internațional, situația din Ucraina accentuează alunecarea către blocuri economice și politice - mai concret, între lumea democratică (SUA și UE, alte state democratice), Rusia și China, pe de altă parte; se intră într-un nou război rece, cu o „ordine mondială” mai vagă, cu accentuare a tendinței de de-globalizare, regionalizare de fluxuri comerciale și lanțuri de producție, o competiție aprigă pentru materii prime de bază, metale rare. Multora nu le place să vorbească despre sfere de influențe, dar ele există”, a declarat Daniel Dăianu în emisiunea „Controversat”.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Economie