Sărbătoare importantă în data de 29 septembrie.
Ortodoxe
Sf. Cuv. Chiriac Sihastrul; Sf. Mc. Petronia
Greco-catolice
Sf. cuv. Chiriac Sihastrul
Romano-catolice
SS. Mihail, Gabriel și Rafael, arhangheli
Sfântul Cuvios Chiriac Sihastrul este pomenit în calendarul creștin ortodox la 29 septembrie.
Sfântul Chiriac era de neam din Corint; tată era Ioan, presbiter, iar mamă, Evdochia; s-a născut pe timpul împăratului bizantin Teodosie II (408-450).
La optsprezece ani a plecat la Ierusalim și s-a făcut monah, trăind până la vârsta de șaptezeci de ani în diferite obști monahale.
În timpul cât a fost călugăr sub ascultare, Sfântul Cuvios Chiriac spunea despre sine că, fiind canonarh într-o mănăstire (membru al clerului a cărui principală îndatorire este supravegherea respectării ordinii canonice și tipiconale a sfintelor slujbe), nu l-a văzut vreodată soarele mâncând, nici mâniindu-se pe cineva.
S-a retras la șaptezeci de ani în pustie, împreună cu ucenicul său, făcându-se vestit pentru darul pe care îl avea de tămăduire a bolnavilor.
În pustia Hatufa, unde s-au așezat, nu aveau însă cu ce să se hrănească, căci verdețurile care erau aici erau foarte amare.
Sfântul Chiriac s-a rugat atunci lui Dumnezeu și, crezând bunătății lui, i-a spus ucenicului să adune din acele plante și să le fiarbă, iar Dumnezeu, pentru rugăciunea sfântului, a prefăcut amărăciunea verdețurilor acelora în dulceață și părinții s-au hrănit așa patru ani.
Odată, când primiseră pâine de la un pelerin, ucenicul a fiert verdețuri fără binecuvântarea bătrânului și, când a gustat din ele, erau atât de amare, încât și-a pierdut glasul din atâta amărăciune. Starețul, înțelegând pentru ce și-a pierdut vocea, s-a rugat deasupra capului lui și i-a dat din Prea Curatele Taine și așa și-a revenit.
Aflat în pustie, Cuviosul Chiriac a fost rugat de monahii uneia din mănăstirile ctitorite de Sfântul Hariton, care erau înfricoșați de lipsurile și bolile ce veniseră asupra lor, să se stabilească în aceea mănăstire, crezând ei că dacă Sfântul Chiriac va fi în lavră, se va întoarce de la dânșii mânia lui Dumnezeu. Și așa a fost.
Mergând Cuviosul Chiriac în mănăstire, după dorința fraților, a viețuit într-o peșteră sihăstrească, în care a stat Sfântul Hariton.
