Ucraina dezvoltă rachete balistice proprii. Războiul se poate intensifica

Rachetele balistice sunt considerate unele dintre cele mai greu de interceptat arme utilizate în prezent. Acestea pot atinge viteze foarte mari și pot urma traiectorii care limitează timpul disponibil pentru reacția sistemelor de apărare aeriană.

Ucraina a devenit în ultimii ani un producător important de drone cu rază lungă de acțiune, însă dezvoltarea rachetelor balistice reprezintă o provocare tehnologică și industrială mult mai complexă.

FP-7 și FP-9, noile proiecte ale industriei ucrainene

Compania ucraineană Fire Point lucrează la două sisteme de rachete balistice. Potrivit informațiilor prezentate de reprezentanții companiei, FP-7, destinată loviturilor la distanță mai scurtă, ar putea intra în serviciul armatei în următoarele săptămâni.

FP-9, un sistem cu rază de acțiune mai mare, se află într-o etapă de testare a zborului. Compania estimează că noua rachetă ar putea deveni operațională până la sfârșitul anului.

Cercetătorul Fabian Hoffmann, de la Institutul Norvegian pentru Studii de Apărare, consideră că apariția unor astfel de arme în număr suficient de mare ar putea avea efecte asupra modului în care Rusia își desfășoară operațiunile militare.

De ce sunt importante rachetele balistice pentru Kiev

O astfel de capacitate ar permite Ucrainei să lovească rapid obiective militare aflate la distanță mare, inclusiv infrastructură militară, sisteme de apărare antiaeriană, centre de comandă, depozite și lansatoare de rachete.

Spre deosebire de rachetele de croazieră, care zboară în general la viteze mai reduse și la altitudini mai mici, rachetele balistice urcă la altitudini mari și pot atinge viteze extrem de ridicate în anumite etape ale zborului. Din acest motiv, interceptarea lor este dificilă și necesită sisteme specializate.

În prezent, Ucraina se bazează în principal pe sistemele americane Patriot PAC-3 pentru apărarea împotriva rachetelor balistice. Numărul limitat de interceptori reprezintă însă o problemă importantă pentru protejarea orașelor și infrastructurii.

Rusia păstrează un avantaj important

Moscova dispune de o gamă largă de rachete balistice și cvasi-balistice, printre care Iskander-M, Kinjal și Zircon, precum și de sisteme S-300 și S-400 care pot fi utilizate și împotriva unor obiective terestre.

Potrivit estimărilor prezentate de partea ucraineană, Rusia produce în prezent un număr semnificativ de rachete balistice în fiecare lună, ceea ce îi permite să mențină atacurile repetate asupra teritoriului ucrainean.

La începutul invaziei pe scară largă, Ucraina dispunea de rachete sovietice Tochka-U, însă nu mai avea capacitatea industrială necesară pentru producerea unor astfel de arme. În același timp, Rusia avea deja un arsenal mult mai modern, bazat în principal pe familia Iskander.

Ucraina s-a bazat pe arme occidentale

În lipsa unei producții interne consistente, Kievul a primit de la Statele Unite un număr limitat de rachete ATACMS. Aceste arme au fost utilizate începând din 2023 pentru atacarea unor obiective militare rusești.

Unul dintre cele mai cunoscute atacuri a avut loc în octombrie 2023, când rachete ATACMS au fost folosite împotriva unor baze rusești din teritoriile ucrainene ocupate.

Numărul redus al acestor rachete și dificultățile privind reaprovizionarea au determinat Ucraina să le utilizeze selectiv. În acest context, dezvoltarea unei producții interne reprezintă pentru Kiev o modalitate de a reduce dependența de livrările externe.

Fire Point investește în producția de rachete

Fire Point, companie înființată în 2022, a devenit unul dintre producătorii importanți ai industriei ucrainene de apărare. Firma este cunoscută în special pentru dronele cu rază lungă de acțiune, dar dezvoltă în prezent și sisteme de rachete.

Compania a investit în dezvoltarea unei capacități de producție a combustibilului solid pentru rachete în Danemarca, proiect destinat susținerii programelor FP-7 și FP-9.

Experiența acumulată în domeniul dronelor ar putea ajuta la dezvoltarea noilor sisteme, însă producția de rachete balistice presupune tehnologii, componente și procese industriale mult mai sofisticate.

FP-7: rază de aproximativ 200 de kilometri

Potrivit datelor prezentate de producător, FP-7 ar urma să aibă o rază de acțiune de aproximativ 200 de kilometri, o viteză maximă de circa 1.500 de metri pe secundă și un focos de aproximativ 150 de kilograme.

Sistemul ar putea fi utilizat împotriva unor obiective militare situate în apropierea frontului și în zonele aflate în spatele acestuia.

Printre posibilele categorii de ținte se numără centrele de comandă, depozitele de muniție, radarele, sistemele de război electronic și apărare antiaeriană, bazele pentru drone și anumite aerodromuri.

Reprezentanții Fire Point au comparat FP-7 cu sistemul american ATACMS și au subliniat că obiectivul principal este producția în serie.

FP-9, sistemul cu rază lungă de acțiune

Mult mai ambițios este proiectul FP-9. Conform caracteristicilor prezentate de companie, racheta ar putea avea o rază de acțiune de aproximativ 855 de kilometri, o viteză maximă de circa 2.200 de metri pe secundă și un focos de până la 800 de kilograme.

O asemenea rază ar permite Ucrainei să vizeze obiective aflate mult în spatele liniei frontului, inclusiv infrastructură militară și industrială de pe teritoriul Rusiei.

Analiștii citați în acest context indică drept posibile ținte bazele militare, aerodromurile, depozitele de armament, infrastructura de comunicații și obiectivele industriei de apărare.

Producția în serie, principala provocare

Dezvoltarea unei rachete nu înseamnă automat și obținerea unei capacități militare mature. Ucraina trebuie să rezolve simultan problemele legate de testare, precizie, producție, aprovizionarea cu componente și finanțare.

Experiența companiei Fire Point în cazul rachetei de croazieră FP-5 Flamingo arată că aceste sisteme pot trece prin mai multe etape de îmbunătățire înainte de a ajunge la un nivel operațional stabil.

Pentru Kiev, miza programului de rachete balistice este astfel dublă: dezvoltarea unei capacități proprii de lovire la distanță și reducerea dependenței de armele furnizate de partenerii occidentali.

Dacă FP-7 și FP-9 vor ajunge să fie produse în număr suficient de mare și vor atinge nivelul de precizie și fiabilitate urmărit de producători, Ucraina ar putea dispune de o capacitate de atac în profunzime mai consistentă decât în prezent. Dimensiunea reală a impactului militar va depinde însă de ritmul producției, disponibilitatea componentelor și rezultatele testelor operaționale.