Rusia ar fi folosit nave din așa-numita „flotă fantomă” pentru a lansa drone deasupra mai multor state europene, într-o operațiune desfășurată pe parcursul ultimilor ani. Potrivit unui nou raport, aceste misiuni au perturbat traficul aerian civil, au vizat obiective militare și infrastructură sensibilă și au pus la încercare capacitatea de reacție a apărării aeriene din statele membre NATO.
Concluziile apar într-o analiză realizată de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), care a examinat 144 de incidente cu drone produse în Europa între 2024 și 2026, în țări precum Germania, Franța, Belgia, Țările de Jos, Marea Britanie și Danemarca.
Sute de incidente cu drone în mai multe state europene
Potrivit raportului, operațiunile au vizat atât obiective militare, cât și infrastructură critică. Printre țintele asupra cărora s-ar fi concentrat aceste acțiuni se numără și instalații nucleare din Marea Britanie, Franța, Belgia și Țările de Jos.
Autorii studiului arată că numărul incidentelor a crescut semnificativ spre sfârșitul anului 2025, perioadă în care mai multe aeroporturi din Europa au fost nevoite să își suspende temporar activitatea din cauza apariției dronelor.
Raportul susține că Rusia a evitat intenționat o reacție directă a NATO
Institutul Internațional pentru Studii Strategice apreciază că întreaga campanie a fost concepută astfel încât să rămână sub pragul care ar fi putut declanșa consultări privind un răspuns colectiv al NATO.
În același timp, autorii raportului consideră că seria acestor incidente a evidențiat vulnerabilitățile sistemelor de apărare aeriană europene, descriind situația drept un „eșec strategic”, care a arătat că statele de pe continent nu sunt pe deplin pregătite pentru amenințările actuale.
Oficial NATO spune că fiecare stat decide cum răspunde
Mareșalul John Stringer, comandant suprem adjunct al forțelor aliate ale NATO în Europa, a declarat pentru Associated Press că fiecare stat membru este cel care stabilește modul în care reacționează în fața unor astfel de incidente.
Acesta a precizat că tot mai multe țări tratează cu maximă seriozitate riscurile generate de astfel de activități.
În același timp, mai mulți oficiali europeni au atras atenția că atribuirea directă a acestor incidente Rusiei este dificilă. John Stringer nu a acuzat în mod explicit Moscova, însă a afirmat că aceste acțiuni se încadrează în tiparul campaniei de perturbare atribuite Rusiei în Europa după invadarea Ucrainei, în 2022.
Suedia este singura țară care a acuzat direct Moscova
Dintre statele europene care au confirmat astfel de incidente, doar Suedia a indicat în mod direct Rusia drept responsabilă.
Autoritățile de la Stockholm au formulat această acuzație după ce o dronă militară, despre care susțin că a fost lansată de pe o navă rusească de spionaj, s-a îndreptat spre un portavion francez.
La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a respins astfel de acuzații, declarând în luna mai că Rusia nu desfășoară o campanie de sabotaj împotriva Europei.
Raportul IISS analizează și traseele unor nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, formată din vase cu proprietari dificil de identificat și utilizate de Moscova pentru a evita sancțiunile occidentale.
Pe baza datelor analizate, autorii studiului apreciază că este foarte probabil ca o parte dintre aceste nave să fi fost folosite drept platforme pentru lansarea dronelor.
Printre exemplele menționate se află nava Vezhen, cunoscută și pentru presupusa implicare într-un incident care a dus la avarierea unui cablu submarin din Marea Baltică. Potrivit raportului, vasul a navigat în cercuri în largul coastelor Irlandei chiar în ziua în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski efectua prima sa vizită oficială în această țară.
Documentul face referire și la alte incidente petrecute în apropierea unor nave din aceeași flotă. Unul dintre exemple este Boracay, aflată în apele Danemarcei în perioada în care mai multe drone au fost observate deasupra teritoriului danez.
