Să fie, oare, vorba despre o greşeală în comunicarea ireproşabilă a liderului ucrainean de până acum? se întreabă Le Figaro.
În acest interviu-fluviu, pe care Zelenski l-a acordat marţi WP, el a recunoscut că nu a informat poporul despre iminenţa invaziei ruse şi că i-a minimalizat impactul.
”Dacă am fi răspândit haosul în populaţie înainte de invazie, ruşii ne-ar fi devorat”, se justifică el în ziar, subliniind că i-a fost teamă de o panică generalizată şi de o fugă masivă din ţară a populaţiei, dar şi de o prăbuşire economică fatală.
”Dacă am fi comunicat (invazia), atunci, aş fi pierdut şapte miliarde de dolari pe lună mcepând din octombrie (2021) şi până când au atacat riuşii. Ne-ar fi bătut în trei zile”, estimează el.
Zelenski declară că ucrainenii au retras sume de bani importante din conturi în săptămânile dinaintea izbucnirii războiului, conştienţi de faptul că ”acest lucru avea să afecteze economia ţării”.
Evocarea ameninţării invaziei nu ar fi făcut decât să accentueze acest lucru, declară el.
Ridicat la statutul de omul providenţial al Ucrainei de la începutul războiului, Zelenski respinge însă orice ascundere la scară mare.
El dă asigurări că ucrainenii ”aveau acces la orice informaţie care era disponibilă” despre iminenţa unui război şi aminteşte că armata rusă comasa militari şi material la frontiere de şase luni.
Nici măcar el însuşi nu a luat în calcul un război de această amploare, recunoaşte şeful statului ucrainean.
Singurul ”detaliu” important pe care preşedintele ucrainean mărturiseşte că nu l-a comunicat este o informare de la CIA, porivit căreia ruşii aveau să debarce pe aeroportul din Hostomel, să vină rapid la Kiev şoi să-l îndepărteze de la putere.
Însă, a posteriori, Zelenski se felicită pentru poziţia sa şi consideră că a luat decizia cea bună, pentru că trupele ruse nu au reuşit să intre în capitală.
”Atunci când a început invazia, eram tot atât de puternici pe cât puteam fi”, dă el asigurări WP.
”Unii dintre compatrioţii noştri au plecat, dat majoritatea au rămas şi s-au bătut pentru casele lor. Iar oricât de cinic ar părea, aceştia sunt oamenii care i-au oprit pe ruşi”, declară el.
Aceste justificări nu mulţumesc însă populaţia Ucrainei, care-i reproşează preşedintelui, după publicarea interviului, faptul că a privilegiat sănătatea economiei ţării.
Mulţi estimează, pe reţele de socializare, că multe vieţi ar fi fost cruţate dacă Guvernul ar fi pregătit în mod corect populaţia de război.
Unii îşi împărtăşesc experienţa de război şi a haosului şi subliniază că ar fi trăit altfel această invazie dacă ar fi fost avertizaţi de amploarea ei.
Personalităţi publice îl atacă în mod direct pe Volodimr Zelenski, pe care-l acuză de faptul că se face vinovat, într-o anumită măsură, de atrocităţile comise de către ruşi.
Redactorul-şef al site-ului de ştiri Ukrainska Pravda, Sevgil Musaieva, se declară ”ofensată personal” de justificările şefului statului, pe care-l acuzăde faptul că pune în discuţie inteligenţa poporului ucrainean.
Ea spune că nu ar fi fugit de război, dacă ar fi fost avertizată.
”Cum poate o persoană, care are pe conştiinţă Mariupolul, Bucea şi Hersonul, să îndrăznească să spună că o evacuare ar fi copleşti ţara?”, denunţă, la rândul său, jurnalistul Bohdan Butkevici, evocând locuri în care Rusia este acuzată de comiterea unor atrocităţi.
”El nu voia să pună ţara în stare de război, pentru că îi era frică de pierderea puterii”, îl acuză jurnalistul pe Zelenski.
Scriitoarea ucraineancă Katerina Babkina consideră că refuzul de a alerta civilii care tăriau în zone ameninţare este ”o greşeală de calcul strategic” şi o ”crimă”.
Unii îi iau însă apararea lui Zelenski şi apreciază că toată lumea ştia că războiul se apropia şi că o declaraţie prezidenţială în acest sens nu ar fi avut un efect semnificativ.
