Familia prezidenţială ungară se află, sâmbătă, în România, şi s-a alăturat pelerinilor sâmbătă, la Biserica franciscană din Şumuleu Ciuc, la fel ca în fiecare an.
De asemenea, între cei zeci de mii de participanţi la procesiune se numără şi vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.
Pelerinii au venit din toată Europa, dar şi din SUA sau Australia şi s-au rugat la Fecioara Maria pentru sănătate, potrivit tradiţiei.
Mulţi credincioşi au urcat muntele în genunchi şi pe coate, desculţi, pe coasta abruptă a muntelui, numită "Drumul Crucii".
Sfânta Liturghie de Rusalii este oficiată de Nunţiul Apostolic în România, monseniorul Miguel Maury Buendia şi a început după ora 12.00.
În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 şi 1515 în stilul Renaşterii transilvănene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.
Prima menţiune a statuii Maicii Domnului de la Şumuleu a părut în anul 1624, într-un inventar al bunurilor Mănăstririi şi Bisericii Franciscane, la care face referire istoricului franciscan Leonárd Losteiner, în însemnările sale din 1776-1777.
Marea invazie turco-tătară din zona Ciucului, în 1661, a devastat şi incendiat complexul mănăstiresc de la Şumuleu şi Cetatea Miko (pe teritoriul actualului oraş Miercurea Ciuc), iar peste 10.000 de locuitori au pierit sau au fost luaţi în robie.
Din altarul Maicii Domnului a fost salvată doar Statuia Fecioarei Maria care, după reconstruirea bisericii, în 1664, a fost aşezată pe altarul principal, alături de statuile Sfintelor Ecaterina şi Barbara.
Potrivit unei legende, de atunci, în preajma unui pericol care ameninţă secuimea, faţa statuii se schimbă, iar rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, sângerează.
Sute de vindecări miraculoase şi de dorinţe împlinite sunt puse pe seama statuii Fecioarei Maria. Dovadă stau numeroase obiecte din metal, din aur şi din argint, donate de persoanele ale căror rugăciuni au primit ascultarea divină.
Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate.
