”Să ne imaginăm că Ucraina devine membră a NATO. Timpul de zbor al rachetelor Alianţei de la Harkov, să zicem, sau din Dnepropetrovsk până în partea centrală a Rusiei, la Moscova, se va reduce la 7-10 minute. Este sau nu o linie roşie pentru noi?", a declarat Putin pentru postul public de televiziune Rossia-1.
Liderul de la Kremlin a adăugat că extinderea NATO spre Est şi apropierea infrastructurii sale de frontierele Rusiei ”are o importanţă practică” pentru Moscova. Putin a amintit că, după aderarea unor ţări din Europa de Est la Alianţă, SUA au convenit cu România şi Polonia să instaleze pe teritoriile lor lansatoare de rachete ca parte a dispozitivului de apărare antirachetă. Acestea pot fi utilizate nu doar în scopuri defensive și ar putea ajunge în centrul Rusiei în 15 minute, a adăugat președintele Rusiei.
În schimb, SUA nu au acceptat desfășurarea unor rachete sovietice în Cuba, astfel de încercări fiind întreprinse de Uniunea Sovietică în timpul crizei rachetelor cubaneze, a amintit Putin. O cauză a îngrijorărilor SUA de la acea vreme a fost că timpul de zbor al unei rachete din Cuba până în centrul industrial al SUA, inclusiv Washington, este de 15 minute, a mai spus liderul rus.
”Pentru ca acest interval de zbor să fie redus la 7-10 minute, ar trebui ca noi să ne instalăm rachetele la graniţa de sud a Canadei sau la graniţa de nord a Mexicului. Credeţi că aceasta va fi sau nu atunci o linie roşie pentru SUA?”, a mai spus liderul de la Kremlin la postul public de televiziune.
Putin a mai susținut că cel puţin 50% dintre ucraineni nu vor ca ţara lor să adere la NATO. ”Aceştia sunt oameni deştepţi. Vorbesc fără nici o ironie. Nu pentru că alţii sunt proşti, ci pentru că ei înţeleg că nu vor să fie în prima linie, nu vor să fie monedă de schimb şi carne de tun”, a continuat şeful statului rus, fără să precizeze sursa datelor citate.
Potrivit unui sondaj publicat în aprilie de agenţia de presă Interfax-Ukraina, 64% dintre ucraineni susţin aderarea țării la NATO: 43% se pronunţă pentru aderare fără echivoc, iar alţi 21% mai degrabă susţin decât nu susţin. Circa 7% mai degrabă nu susţin integrarea Ucrainei în Alianţă, 12% nu susţin deloc, în timp ce 12% nu au o opinie clară în aceasta privinţă, potrivit Agerpres.
