Se apropie iarna şi odată cu ea sărbătorile, însă în ochii Cristinei se citește o tristețe apăsătoare. Casa în care locuia cu tatăl ei, ridicată cu multă trudă, a fost cuprinsă de flăcări nimicitoare în urmă cu un an. Nu a mai rămas nimic din locul pe care îl numeau acasă, decât scrum şi o fundaţie din beton plină acum de cenuşă.
„În luna martie a acestui an, casa ne-a luat foc. Nu am reușit să salvăm nimic...doar pe noi, viețile noastre”, a povestit Perețeanu Cristina.
Aruncată în pragul deznădejdii, tânăra a fost nevoită să renunțe la facultate și să se angajeze. Cu greu a reușit să găsească un depozit de la marginea Bucureștiului unde își duce traiul alături de tatăl său bolnav. Fără apă, căldură și electicitate, Crisitina speră că înt-o zi se va trezi din coșmarul în care se află.
„Speranța moare ultima... Și va fi bine la un moment dat... ne mai chinuim până atunci...”, a mai mărturisit aceasta.
Seară de seară, la lumina unei lanterne, Crisitina privește cu nostalgie câteva fotografii în care apare locuinţa făcută scrum. Povestea ei este despre o luptă continuă pentru supraviețuire.
Cu lacrimi în ochii, tatăl mărturisește că au fost multe zile în care cei doi nu au avut ce pune pe masă.
Cu speranța în suflet Cristina își dorește să reconstruiască măcar o cămăruță din casa pe care o avea altădată.
„Cât am putut noi, am zis să nu cerem, încercăm... să putem porni din nou la drum. Cel mai mult și cel mai mult ne-am dori casa... Și să ne reluăm viața așa cum trebuie”, a povestit Cristina.
Însă, pentru a-şi împlini acest vis, ea are mare nevoie de ajutor. Cei care vor să îi ajute pot dona în contul bancar: RO66INGB0000999911277913, Titular: Perețeanu Gabriel
