CCR a respins sesizarea lui Iohannis pe una dintre legile justiției: este inadmisibilă

Ultimul test pentru legile justiției, după ce președintele Iohannis a amânat promulgarea prin retrimiterea proiectelor în Parlament.

Președintele a reclamat la CCR inclusiv secția specială pentru procurori și magistrați - așa numita Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

"Legea pentru modificarea și completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma ajunsă la promulgare după deferirea ei de trei ori Curții Constituționale și reexaminarea de către Parlament pentru a fi pusă de acord cu deciziile de neconstituționalitate adoptate de jurisdicția constituțională, încă mai conține unele prevederi neconstituționale", se arată în sesizarea lui Iohannis.

Potrivit documentului, primul punct din legea dedusă controlului de constituționalitate stabilește că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege".

"Această dispoziție nou introdusă este o reproducere ad litteram a art. 126 alin. (1) din Constituție, ceea ce reprezintă un paralelism legislativ", se explică în sesizare.

Conform președintelui, în urma punerii în acord a dispozițiilor cu Decizia CCR 33/2018, forma adoptată pentru art. 9 din Legea 303/2004 - art. I pct. 4 din legea criticată - este următoarea: "hotărârile Secției pentru judecători, respectiv ale Secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. 3 din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la Secția de contencios administrativ a Curții de apel competente, conform dreptului comun".

"Sunt stabilite două reguli diferite cu privire la instanța competentă de a judeca contestația asupra unor hotărâri ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, altele decât cele în materie disciplinară", indică Iohannis.

Totodată, în sesizare se arată că prin art. I pct. 5 se introduce un nou alineat: "Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori". "Norma nou introdusă este lipsită de previzibilitate", consideră președintele.

Potrivit acestuia, art. I pct. 11 din lege încalcă mai multe articole din Constituție. "Prin lege organică nu se pot modifica rolul și atribuțiile stabilite de Constituție pentru CSM ca organism colegial, respectiv pentru secțiile CSM, ca structuri cu atribuții în domeniul răspunderii disciplinare", susține șeful statului.

El adaugă că art. I pct. 21 din legea criticată transferă competența de înființare a secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora de la plenul CSM la Secția pentru judecători a Consiliului.

"Transferul acestei atribuții de la plenul CSM la Secția pentru judecători a CSM încalcă chiar rolul dat de legiuitorul constituant Consiliului Superior al Magistraturii (...) de garant al independenței justiției", motivează Iohannis.

Președintele completează că art. I pct. 35 din legea criticată transferă competența de soluționare a contestațiilor referitoare la intervenția procurorilor ierarhici superiori în activitatea procurorilor de caz de la plenul CSM la Secția pentru procurori a acestuia. În plus, se introduce posibilitatea infirmării soluțiilor date de către procurorul ierarhic superior nu doar pentru nelegalitate, ci și pentru netemeinicie.

''În cazul activității Direcției Naționale Anticorupție, (...) prin transferarea competenței de soluționare a contestațiilor referitoare la intervenția procurorilor ierarhici superiori în activitatea procurorilor de caz de la plenul CSM (format nu doar din membri aleși ai corpului magistraților, ci și din membri de drept sau din reprezentanți ai societății civile) la Secția pentru procurori a CSM se diminuează o garanție pentru funcționarea independentă a acestei structuri", consideră președintele.

Conform sesizării, art. I pct. 38 transferă competența CSM de a solicita ministrului Justiției exercitarea controlului asupra procurorilor de la plenul acestuia la Secția pentru procurori.

"Prin acordarea posibilității ministrului Justiției, care este membru al Guvernului, numit și susținut de un partid politic, de a da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate 'pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității', (...) dar în special prin punerea procurorilor sub controlul ministrului Justiției, (...) fără a defini în niciun fel aceste atribuții, se creează posibilitatea intervenirii în activitatea judiciară a procurorilor într-o manieră care să aducă atingere independenței funcționale a acestora", opinează șeful statului.

Totodată, mai indică el, la pct. 40 al legii se arată: "Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 8 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop".

"Sintagma 'conduită morală ireproșabilă' este neclară și implică o apreciere subiectivă, lipsind criteriile obiective de selecție. De asemenea, lipsa unei sancțiuni disciplinare nu este circumstanțiată în timp", se arată în sesizare.

Art. I pct. 45 introduce după articolul 88 o nouă secțiune dedicată Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. "Dată fiind competența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pentru atingerea acestor obiective (...) este necesar ca legiuitorul să creeze condițiile optime pentru ca structurile de parchet din cadrul Ministerului Public să fie funcționale și să poată îndeplini această misiune", mai susține Iohannis.

Potrivit sesizării, la art. I pct. 59 din legea criticată se menționează că Secția pentru judecători a CSM avizează HG de stabilire a numărului maxim de posturi pentru ÎCCJ.

"Atât timp cât Consiliul Superior al Magistraturii, prin plenul său, are competența legală ca în realizarea rolului său de garant al independenței justiției să avizeze actele normative care vizează domeniul său de competență, reglementarea acestei competențe pentru Secția pentru judecători în cazul Hotărârii de Guvern care stabilește numărul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție nu numai că dublează această competență, dar încalcă și rolul Consiliului Superior al Magistraturii", spune președintele Iohannis.