Sfântul Cuvios Antonie cel Mare este cinstit de biserică la 17 ianuarie. Este considerat de tradiția monastică drept cel mai popular ascet și începătorul vieții călugărești.
„Părintele monahilor”, care a trăit 85 de ani în pustiu, marele pusnic Antonie, tămăduia bolnavii și-i vindeca pe cei demonizați. În zilele noastre, ca și în secolul al IV-lea, Sfântul Antonie este considerat ocrotitorul orfanilor și al oamenilor săraci, ajutându-i de grabă pe cei care se roagă cu credință și-l cheamă în ajutor. Se consideră că Sfântul Antonie cel Mare îi păzește pe oameni de duhurile rele, de primejdii și vrăji.
Sfântul Antonie a învățat de la părinți și de la bunici credința în Hristos. După moartea părinților, pe când el împlinise vârsta de 20 de ani, s-a ocupat de educația sorei sale minore. Când în biserică tânărul Antonie a auzit cuvântul Evangheliei, care spune : „De voiești să fii desăvârșit, mergi, vinde avuțiile tale și urmează Mie (Matei 19,21), a fost impresionat de aceste cuvinte și a urmat îndemnul Evanghelistului.
Tradiții de Sfântul Antonie cel Mare
În fiecare zi de marți, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, situată lângă Curtea Veche din București, este neîncăpătoare. Aici vin să se roage mii de credincioși, majoritatea tineri. Biserica este cel mai vechi lăcaș de cult, construit în Capitală de domnitorul Mircea Ciobanul, prin anul 1559.
Mai târziu, în anul 1847, în timpul unui incendiu, o bună parte din construcție a fost afectată. Cam în aceeași vreme, o bisericuță cu hramul Sfântul Antonie, situată în apropiere, unde se închinau pușcăriașii, a fost distrusă complet de un incendiu.
Martorii oculari din acea vreme spun că dintre ruine a fost salvată o icoană a Sfântului Antonie, într-o zi de marți. Sfântul odor a fost dus la biserica situată lângă Curtea Veche care, pe atunci, se numea Buna Vestire.
Acum, la icoana Sfântului Antonie, făcătoare de minuni, așezată lângă catapeteasmă, se roagă mii de credincioși și poartă hramul Sfântului Anton, al bisericuței arse odinioară.
Biserica Domnească (Paraclis Patriarhal) de la Curtea Veche din București îl cinstește în ziua hramului pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare (17 ianuarie), care a devenit ocrotitorul său după incendiul din 23 martie 1847. Atunci, Biserica Sfântul Anton – Pușcărie ( din apropierea Bisericii Domnești) a ars în întregime.
Rugăciunile făcute în sfântul lăcaș timp de nouă săptămâni ajută la împlinirea celor mai arzătoare dorințe. Cei care au făcut acest ritual, de novene, s-au rugat pentru sănătate, pentru vindecarea de boli grave, pentru spargerea farmecelor, ca sporul și liniștea sufletească să revină în casa lor.
Ce NU ai voie să faci de Sfântul Antonie cel Mare
- de Sfântul Antonie cel Mare nu se mănâncă alimente de dulce;
- nu se spală haine și nu se calcă;
- nu este bine să te ocupi de treburile gospodărești.
