Populația totală a Austriei a depășit pragul de 9 milioane de locuitori, în care aproape 28% sunt persoane cu origini în afara țării. Autoritățile austriece recunosc deschis că fără aportul imigrației, populația ar fi scăzut la nivelul anilor ’50, în condițiile unei natalități negative persistente. În aceste circumstanțe, imigranții, în special românii, joacă un rol crucial: ei formează o comunitate stabilă și în creștere, care se răspândește în toate regiunile țării.
Într-un total de 1.855.400 de persoane fără cetățenie austriacă aflate în Austria la 1 ianuarie 2025, cei mai numeroși sunt 239.500 cetățeni germani. Pe locul doi se află 155.700 cetățeni români, urmați de 124.800 turci și 122.500 sârbi. Locurile 5-10 sunt ocupate de persoane cu cetățenie maghiară, croată, siriană, bosniacă, ucraineană și poloneză.
Ritmuri rapide de creștere
În ceea ce privește viteza creșterii populației străine, românii se află pe poziția a patra, cu peste 32.000 de noi rezidenți veniți în ultimii cinci ani, depășind astfel unele comunități bine stabilite anterior. Începând cu anul 2020, cele mai spectaculoase creșteri s-au înregistrat în rândul ucrainenilor (+76.300), sirienilor (+53.300) și a germanilor (+39.500).
Un român pe trotinetă a băgat spaima într-un orășel din Austria. Fura tot ce prindea în cale
Limba și comunicarea în comunitățile imigrante
Un sondaj realizat recent a analizat modul în care persoanele venite din alte țări utilizează limba în diverse contexte sociale. Astfel, 45,1% dintre imigranți răspund că acasă folosesc în mare parte sau exclusiv limba maternă, iar numai 16,4% comunică exclusiv sau predominant în limba germană, conform datelor publicate de Heute.
Chiar dacă peste trei sferturi dintre imigranți se simt parte a societății austriece, integrarea nu este un proces lipsit de dificultăți. O diferență semnificativă se observă în rândul ucrainenilor, care în proporție de 64,7% nu manifestă același nivel de apartenență ca românii sau sirienii. Această situație este considerată un reper pentru evaluarea eficienței politicilor de integrare.
Ministrul Integrării, Claudia Plakolm, a atras atenția asupra faptului că simpla declarare a apartenenței nu este suficientă. Ea insistă că noii veniți trebuie să respecte valorile și legile țării și să contribuie activ la dezvoltarea economică. Un indicator care preocupă autoritățile este rata de neparticipare la cursurile dedicate valorilor și integrării: un migranți din cinci nu urmează deloc aceste programe, iar în acest sens există discuții privind aplicarea unor sancțiuni.
