Informația, apărută inițial în ediția de duminică a cotidianului Die Welt, a fost confirmată ulterior de un purtător de cuvânt al ministerului pentru agenția AFP.
Această schimbare face parte din acordul de coaliție semnat între creștin-democrații cancelarului Friedrich Merz și partenerii social-democrați, care include un capitol dedicat deportărilor către state considerate anterior „nesigure”. Siria și Afganistanul sunt în fruntea listei pentru persoanele cu antecedente penale sau potențial terorist. „Revocarea statutului poate fi pronunțată după o analiză individuală, transpusă rapid în decizie executorie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne.
Pentru ca aceste măsuri să fie puse în practică, Berlinul a demarat un dialog tehnic cu autoritățile siriene responsabile de imigrație, în vederea obținerii documentelor de călătorie și a garanțiilor privind primirea persoanelor returnate. Acest contact diplomatic se desfășoară în contextul schimbărilor geopolitice din Orientul Mijlociu, generate de prăbușirea regimului Bashar al-Assad la sfârșitul lui decembrie 2024, care a remodelat semnificativ influența regională.
Datele oficiale indică amploarea noii politici
Între ianuarie și mai 2025, BAMF a inițiat peste 3.500 de proceduri de revocare sau anulare a protecției pentru cetățeni sirieni. În 57 de cazuri, statutul de refugiat a fost retras, iar în 22 de dosare a fost anulată protecția subsidiară, o formă intermediară acordată când azilul este refuzat, dar repatrierea este imposibilă. Totodată, aproximativ 800 de sirieni au ales să se întoarcă voluntar, beneficiind de un program federal de reintegrare finanțat din fonduri publice, scrie ȘtiriDiaspora.
Acest anunț vine la doar două zile după ce Austria a confirmat expulzarea unui criminal sirian, prima de acest fel realizată de un stat membru UE în ultimii ani. În Germania, incidentele violente cu arme albe sau atacurile cu motivație jihadistă reaprind dezbaterile privind impactul social și politic al valului migrator din 2015-2016, când aproape un milion de sirieni au primit azil.
În ultimul an, autoritățile germane au gestionat mai multe incidente mortale, cu victime civile și polițiști răniți. Serviciile interne de informații au ridicat nivelul de alertă privind terorismul islamist și violența de extremă dreapta, fenomen alimentat de frustrările unor grupuri socio-economice marginalizate.
Provocările juridice și logistice ale expulzărilor
Convenția de la Geneva din 1951, legislația europeană și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului impun condiții stricte înaintea efectuării deportărilor. Persoanele vizate trebuie să fie identificate individual, să dețină documente de călătorie valide și nu poată fi trimise înapoi dacă există riscul de tortură sau tratamente inumane. Guvernul german susține că schimbarea regimului de la Damasc a creat o fereastră juridică, argumentând că zone mari din Siria sunt acum sub controlul unui nou executiv, iar persecutarea individuală nu mai poate fi presupusă automat.
ONG-urile pentru drepturile omului avertizează însă că situația de securitate în Siria rămâne instabilă, iar garanțiile oferite de autoritățile locale nu au fost testate pe teren. Instanțele administrative germane analizează cu atenție fiecare caz, iar contestațiile pot prelungi procedurile peste un an.
Executivul german afirmă că măsurile nu vizează refugiații onești, ci doar persoanele care au comis fapte violente și au respins valorile statului de drept. Johann Lindner, secretar de stat în Ministerul de Interne, a declarat: „Republica Federală rămâne un loc sigur pentru cei persecutați, însă nu poate deveni sanctuar pentru infractori”. El a subliniat că respectarea Constituției germane este o condiție pentru orice refugiat, iar încălcările grave ale legii atrag pierderea privilegiilor.
În paralel, landurile federale pregătesc liste cu persoane aflate în penitenciare sau sub supraveghere. Obținerea documentelor de călătorie siriene, necesare pentru expulzări, presupune cooperare diplomatică, iar autoritățile organizează zboruri charter și escorte, operațiuni logistice costisitoare. Se discută și despre centre de tranzit în afara Germaniei, unde persoanele returnate ar putea fi gestionate temporar.
Deși Franța, Olanda și Danemarca analizează măsuri similare, Germania și Austria au făcut primul pas concret, invocând securitatea publică și presiunile interne. Comisia Europeană nu a emis încă o poziție unitară, lăsând statele membre să invoce „motive naționale imperioase”. Totuși, Bruxelles-ul ar putea interveni dacă deportările vor genera un nou val de cereri de azil în alte țări UE, invocând principiul non-refoulement.
