Conform regulilor Codului Schengen, orice stat membru care vrea să reintroducă temporar controale la frontieră trebuie să notifice și să justifice această decizie în fața Comisiei Europene. Deși Polonia nu a transmis încă oficial această notificare, Bruxelles-ul a aflat deja informal și menține un dialog strâns cu toate țările implicate, inclusiv cu cele afectate de aceste restricții. Oficialii europeni recunosc că, în anumite condiții speciale și pentru perioade limitate, astfel de măsuri sunt permise, însă ele trebuie să fie bine motivate.
Dacă Polonia va merge mai departe cu această decizie, va deveni al doisprezecelea stat din spațiul Schengen care activează această excepție de la libera circulație. În prezent, 11 din cele 29 de state membre Schengen au deja controale la frontieră, printre care Germania, Franța, Austria, Olanda și Danemarca. Belgia urmează să se alăture acestui grup pe parcursul verii. Această tendință în creștere de reinstaurare a controalelor interne pare să submineze însă însăși ideea unei Europe fără granițe interne.
Ciocniri violente cu migranții. Val de arestări
Un avertisment dur de la europarlamentari
Birgit Sippel, europarlamentar social-democrat, trage un semnal de alarmă asupra efectelor domino pe care aceste măsuri le pot avea asupra întregului sistem Schengen. Ea subliniază rolul central al Germaniei, aflată în inima Europei, care, prin ridicarea barierelor, dă un exemplu urmat rapid de alte state. „Odată ce Berlinul ridică bariere, urmează și alții. Iar semnalul transmis este unul de izolare și retragere, cu efecte directe asupra percepției cetățenilor despre valoarea proiectului european”, a declarat Sippel pentru publicația Tagesschau.
Criticile sale se îndreaptă în special către noua coaliție guvernamentală germană, acuzată că a început să respingă refugiați, ceea ce afectează nu doar mobilitatea și economia, ci și simbolul unui continent unit. Această schimbare de atitudine la granițe riscă să erodeze încrederea cetățenilor în solidaritatea europeană.
Reacția Partidului Popular European și speranța unei reforme
Din partea Partidului Popular European, eurodeputata Lena Düpont recunoaște că decizia Poloniei nu este o surpriză și subliniază dreptul legal al statului de a activa clauza de excepție. Totuși, ea insistă pe necesitatea unui dialog permanent între statele membre, exact cum se întâmplă în prezent între Germania și Polonia prin ministerele de interne.
Düpont speră ca această situație să fie percepută drept un „semnal de alarmă” care să impulsioneze întărirea protecției frontierelor externe ale UE. Potrivit ei, doar o gestionare comună și fermă a granițelor externe poate diminua nevoia controalelor interne. În lipsa unui consens solid, sistemul Schengen riscă să devină doar o amintire a unui ideal european.
Ce poate face Comisia Europeană?
În acest moment, Comisia Europeană nu dispune de competența de a interzice controalele la frontieră reintroduse de statele membre. Singurul său rol este să analizeze proporționalitatea și necesitatea acestor măsuri și să emită opinii în acest sens. Astfel, deciziile rămân în mâinile guvernelor naționale, iar viitorul spațiului Schengen depinde în mare măsură de capacitatea statelor membre de a găsi soluții comune.
