SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Proba la Istorie la BACALAUREAT 2015 are loc miercuri, pe 1 iulie. Tot atunci, elevii din clasele cu profil Real dau testul la matematică. Apoi, vineri, pe 3 iulie, absolvenții de clasa XII-a vor susține proba la alegere a profilului și specializării: Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, Biologie vegetală și animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie sau Sociologie.

Pe Realitatea.net vei găsi subiectele și baremele la Istorie la scurt timp după examen.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul I Istorie

La primul subiect, cel de 30 de puncte, elevii au primit două fragmente din ”O istorie a românilor”, de I. Bulei, despre formarea Securității, respectiv despre procesul de destalinizare al României.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți, din sursa A, instituția de represiune înființată în 1948 (2 puncte)

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român (2 puncte)

3. Numiți doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (6 puncte)

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că atitudinea României față de Uniunea Sovietică este apreciată în occident (3 puncte)

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, preciziând rolul fiecărei dintre aceste informații (7 puncte)

6. Prezentați alte două practici politice totlaitare utilizate în ROmânia, în afara celor la care se referă sursele date (6 puncte)

7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă (4 puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul al II-lea Istorie

La subiectul al doilea, notat tot cu 30 de puncte, elevii au primit un text din ”Istoria României”, de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor. Tema fragmentului a fost operațiunile românești din finalul Primului Război Mondial.

Cerințe:

1. Numiți generalul român, precizat în sursa dată (2 puncte)

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată (2 puncte)

3. Menționați alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată (6 puncte)

4. Menționați, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest (6 puncte)

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă (10 puncte)

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice (4 puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul al III-lea Istorie

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc, de la autonomii locale la implciare în relațiile internaționale din Evul Mediu, având în vedere:

- menționarea a două autonomii locale, din spațiul românesc, din secolele al IX-lea - al XIII-lea

- menționarea a două cauze a înființării instituțiilor centrale medievale și precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc

- prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea

- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric

(30 de puncte)

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE Absolvenții de liceu promovează examenul de Bacalaureat 2015 dacă îndeplinesc următoarele condiții:

au susținut probele de evaluare a competențelor;

au susținut toate probele scrise și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea și au obținut cel puțin media 6 la probele scrise.

Rezultatele vor fi afișate în 7 iulie, până la ora 12:00. Contestațiile trebuie să fie depuse până la ora 16:00, în aceeași zi, urmând să fie soluționate între 7 și 9 iulie, iar rezultatele finale să fie publicate în 10 iulie.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Cum să rezolvi subiectele la istorie

Cum sa rezolvi subiectele pentru bacalaureat e o întrebare pe care elevii și-o pun adesea. Nu este suficient să ai cunoștințe multe, trebuie să știi și cum să le gestionezi, scrie bacalaureatistorie.info.

Subiectele I și II pentru Examenul de Bacalaureat la Istorie par ușoare la prima vedere, dând impresia că având textul în față elevii vor reuși să obțină o notă de trecere cu un efort minim. Însă nu este așa. Ajunge o mică neatenție și punctele care ar putea fi obținute ușor sunt pierdute. Acest lucru s-a observat și la simularea care a avut loc.

Printre cerințele care par relativ ușoare, dar dau bătăi de cap elevilor, este și aceea de a selecta două informații aflate în relație cauză-efect. Conform acesteia, elevii trebuie să selecteze din text o informație-cauză și o informație-efect, precizând care este cauza și care dintre ele este efectul.

Ce este informația-cauză? Putem spune că este informația care conține o acțiune sau un fapt care determină realizarea altui fapt, a unei alte acțiuni, a unui eveniment. Cauza se află dacă se pune întrebarea DE CE? Putem raționa astfel: de ce a avut loc Y eveniment / fapt istoric? Și vom afla cauza, continuând cu raționamentul astfel: pentru că X eveniment / acțiune / fapt istoric a avut loc sau nu. Și care este consecința lui X? Aflăm astfel efectul sau concluzia: prin urmare Y a avut loc. Putem spune că X îl determină pe Y, unde X este cauza și Y este efectul.

Conectorii nu apar în text întotdeauna, dar ei pot fi folosiți de probă. Elevii se pot verifica dacă au ales corect informațiile prin utilizarea conectorilor de cauzalitate și concluzie. Printre conectorii de cauzalitate sunt pentru că, deoarece, fiindcă, datorită faptului că, iar conectorii de concluzie sunt, printre alții, așadar, prin urmare, în concluzie.

Pentru că X a avut loc, prin urmare Y a avut loc.

Subiectul I, cerința 5: cauza este „pentru a-și consolida domnia și a restaura controlul Moldovei asupra gurilor Dunării”, iar efectul este prin urmare Ștefan „s-a străduit să restabilească legătura tradițională cu Polonia”. Verificare: de ce s-a străduit Ștefan să restabilească legătura tradițională cu Polonia? Pentru că dorea să-și consolideze domnia și să restaureze controlul Moldovei asupra gurilor Dunării. Dorința lui Ștefan de a consolida domnia determină alianța cu Polonia.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Ce trebuie să știe candidații

(1) Accesul candidaților în centrul de examen la probele scrise se face în intervalul 7:30 - 8:30.

(2) Președintele comisiei din centrul de examen desemnează o comisie de control, formată din minimum două cadre didactice (dintre asistenți sau membrii comisiei) și personalul de pază de la intrarea în centrul de examen.

(3) La accesul candidaților în centrul de examen se procedează astfel:

- un cadru didactic și un membru al personalului de pază solicită la intrarea fiecărui candidat prezentarea actului de identitate, și verifică dacă fotografiile corespund;

- candidații sunt îndrumați spre zona din centrul de examen unde se găsesc sălile de examen;

- candidații sunt atenționați să citească extrasele din Metodologie afișate pe ușa sălii de examen și să nu staționeze pe holuri mai mult de 5-7 minute;

- candidații care au materiale/obiecte nepermise în sala de examen sunt îndrumați spre sala de depozitare a acestora.

(4) Candidatul care are asupra sa materiale nepermise în sala de examen (telefoane mobile, culegeri, manuale, notițe, însemnări etc., precum și orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare, poșetă/geantă etc.) va primi o pungă/plic în care să le introducă, împreună cu o declarație tip în care se menționează numele și prenumele și obiectele personale care vor fi depozitate și va fi îndrumat de către un membru al echipei de control spre sala de depozitare a obiectelor personale.

(5) Sala de depozitare a obiectelor personale se va afla cât mai aproape de intrarea în centrul de examen și va fi supravegheată de o persoană dintre asistenți, desemnată de comisia de examen.

(6) După ce au trecut de punctul de legitimare și de cel de depozitare a obiectelor personale (nepermise în sala de examen), candidații se deplasează spre sala de examen, unde sunt repartizați conform tabelelor afișate pe uși.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE Reguli la examen

Eventualele fraude sau tentative de fraudă, alte nereguli în desfășurarea examenului, semnalate asistenților de către candidați sau sesizate de vicepreședinte, secretar, membrii comisiei, de asistenți sau de către delegații Comisiei Naționale de Bacalaureat ori ai comisiei județene/a municipiului București, vor fi comunicate imediat președintelui comisiei. Acesta este obligat să verifice și să ia măsurile ce se impun, care pot merge până la eliminarea candidatului din examen.

Comisia de bacalaureat județeană/a municipiului București va fi informată, imediat, despre orice situație specială.

În timpul desfășurării probelor scrise, precum și pe perioada evaluării probelor scrise, în sălile de examen și în centrele zonale de evaluare au voie să intre numai:

a) președintele, vicepreședintele, secretarul și membrii comisiei din centrul de examen;

b) persoane delegate de către Comisia Națională de Bacalaureat sau de comisia de bacalaureat județeană/a municipiului București pentru a controla desfășurarea corectă a examenului.

Art.61 - (1) După ce își încheie lucrările, candidații numerotează foile, sub îndrumarea asistenților, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colțul din dreapta, indicând pagina curentă și numărul total de pagini, de exemplu sub forma
3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisă fiind barată de către asistenți. După încheierea numerotării, candidații predau asistenților lucrările și semnează pentru confirmarea predării lucrării și a numărului de pagini.

(2) La expirarea celor trei ore acordate, candidații predau lucrările în faza în carese află, fiind interzisă depășirea timpului stabilit. Trei candidați rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

(3) La predarea lucrărilor, asistenții barează spațiile nescrise, verifică numărul de pagini și îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează candidații, precum și în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.

(4) Ciornele și lucrările anulate se strâng separat și se păstrează în centrul de examen.

(5) La finalizarea probei scrise, asistenții predau, sub semnătură, lucrările scrise președintelui și celorlalți membri ai comisiei. Aceștia verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, dacă numărul de pagini al fiecărei lucrări coincide cu cel înscris pe lucrare și în procesul-verbal și dacă au fost barate spațiile nescrise.

(6) În cazul în care un candidat refuză să predea lucrarea scrisă, acest lucru se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenți și atrage după sine eliminarea candidatului din examen.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Cum arată un mode de subiect

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „În România, Partidul Comunist a luat inițiativele menite să reducă țara la starea de obediență față de Uniunea Sovietică. [...] Primul pas era înregimentarea României în blocul sovietic. [...] Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă. [...] Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituției Republicii Populare Române în aprilie 1948 și introducerea sistemului judecătoresc de sorginte sovietică. Constituția prelua tiparele constituției sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Națională, avea o singură cameră [...]. Un prezidiu, compus dintr-un președinte, un secretar și 17 membri, acționa în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce Consiliul de Miniștri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse autorității Partidului Comunist. Erau prevăzute garanții pe cât de multe, pe atât de lipsite de conținut, în privința libertăților civile, după cum o dovedește articolul 32: «Cetățenii au dreptul de asociere și organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituție».

Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist și consolidată de Securitate.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României) B. „Distrugerea partidelor de opoziție a fost urmată de lichidarea presei lor, astfel că mijloacele de informare publică au intrat total sub controlul statului. Bibliotecile și librăriile au fost epurate de titlurile necorespunzătoare din punct de vedere politic, activitățile ziariștilor, scriitorilor, artiștilor și muzicienilor au fost puse sub controlul Secției de Agitație și Propagandă (Agitprop) a Comitetului Central al Partidului. Nimic nu putea fi publicat, jucat sau interpretat fără aprobare. Învățământul a avut aceeași soartă. În august 1948, legea pentru reforma învățământului a închis toate școlile străine, inclusiv acelea administrate de culte. S-au făcut epurări în rândurile profesorilor și studenților de la universități.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE [C] Biserica a fost ultimul obstacol major în cale impunerii modelului sovietic, dar în acest caz Partidul Comunist Român nu a urmat [C] soluția sovietică. [C] Astfel, Partidul Comunist, deși condamna oficial credința religioasă, o tolera în cadrul unor limite prescrise de lege. În acest sens, era mai îngăduitor decât regimul sovietic. [C] La începutul anului 1949, au fost înființate două structuri principale ale Securității interne din Republica Populară Română. La 23 ianuarie, a fost creată Direcția Generală a Miliției, ca să înlocuiască Poliția și Jandarmeria, iar la 7 februarie au fost create trupele de securitate.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ș.Papacostea, P.Teodor, Istoria României) Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: 1. Numiți „parlamentul‟ precizat în sursa A. 2 puncte 2.

Precizați secolul la care se referă sursa B. 2 puncte 3. Menționați forma de organizare a statului și formațiunea politică la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că legea fundamentală a statului român este realizată după model sovietic. 3 puncte 5. Scrieți, din sursa B, două informații care se află într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentați două acțiuni desfășurate de România în etapa stalinismului, în cadrul „Războiului Rece”. 6 puncte 7. Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate în România, în perioada național-comunismului. 4 puncte

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Ministerul Educației Naționale Centrul Național de Evaluare și Examinare

Probă scrisă la istorie Model 2

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „Victoria lui Ștefan [cel Mare] îl obligă pe sultanul Mehmed II să deplaseze centrul de greutate al efortului militar otoman la Dunărea de Jos și în nordul bazinului pontic. În iulie 1475, flota otomană cucerește Caffa și aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Porții, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient instrument de intervenție militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziția Moldovei se agravează, tătarii fiind forța războinică de temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldovei (și ale Valahiei). În vara lui 1476, cei care atacă primii pe Ștefan sunt tătarii, obligându-l pe [domnitor] să-și rupă oastea în două pentru a putea face față deopotrivă acestora și înaintării otomane. Mehmet II însuși pătrunde în Moldova și-l înfrânge pe Ștefan la Războieni (26 iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetățile ei rezistă asediilor otomane, iar teama de o intervenție a Ungariei [C] îl silește pe Mehmed II să se retragă. Ștefan urmărește îndeaproape armata otomană, pătrunde, la rându-i, în Țara Românească și o readuce în tabăra antiotomană. Trimite apoi soli la Veneția și la Roma, încercând să reanime coaliția antiotomană. [C] O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăților Chilia și Cetatea Albă, de la Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistență ale Moldovei și «cheile» drumurilor comerciale dinspre Marea Neagră spre Ungaria și Polonia. De acum înainte, Marea Neagră devine un «lac turcesc», iar Moldova este expusă direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova reîncepe să plătească tribut Porții Otomane, așteptând timpuri mai bune pentru reluarea ostilităților.” (I. Bulei,O istorie a românilor) Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe: 1. Numiți domnitorul român precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizați, pe baza sursei date, o informație referitoare la hanatul tătar al Crimeii. 2 puncte 3. Menționați cele două state medievale românești la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la cetățile de la Marea Neagră. 6 puncte 5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia spațiul românesc se implică prin diplomație în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă și relațiile internaționale ale statului român modern, având în vedere: - precizarea unui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care contribuie la constituirea statului modern; - menționarea a două acțiuni de politică internă și a două acțiuni de politică externă desfășurate de statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; - prezentarea unui fapt istoric la care participă România alături de o mare alianță, la începutul secolului al XX-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la evoluția politică a statului ca urmare a constituirii României Mari și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea „parlamentului‟ precizat în sursa A 2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa B 3. câte 3 puncte pentru menționarea formei de organizare a statului și a formațiunii politice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (3px2=6p) 4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susține că legea fundamentală a statului român este realizată după model sovietic 5. 7 puncte pentru scrierea, din sursa B, a oricăror două informații care se află într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) 6. - câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate de România în etapa stalinismului, în cadrul „Războiului Rece” (1px2=2p) - câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre acțiunile menționate (2px2=4p) 7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două fapte istorice desfășurate în România, în perioada național-comunismului

SUBIECTUL al II - lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea domnitorului român precizat în sursa dată 2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricărei informații referitoare la hanatul tătar al Crimeii 3. câte 3 puncte pentru menționarea fiecăruia dintre cele două state medievale românești la care se referă sursa dată (3px2=6p) 4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la cetățile de la Marea Neagră (3px2=6p) 5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni - câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p) 6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)
Ministerul Educației Naționale

Centrul Național de Evaluare și Examinare

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Probă scrisă la istorie Model Barem de evaluare și de notare 2

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care contribuie la constituirea statului modern - câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni de politică internă și a oricăror două acțiuni de politică externă desfășurate de statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (3px4=12p) - 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric la care participă România alături de o mare alianță, la începutul secolului al XX-lea 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat, prin evidențierea relației istorice de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menționat - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția politică a statului ca urmare a constituirii României Mari 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)
Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Ce s-a dat la istorie în 2014

Candidații de la filiera teoretică - profilul umanist și cei de la filiera vocațională - profilurile artistic, sportiv, pedagogic și teologic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la istorie, trei subiecte cu mai multe cerințe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE Primul subiect a avut șapte cerințe, legate de un fragment din "O istorie sinceră a poporului român", de F. Constantiniu, și "Istoria României", de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea și P. Teodor. Candidații trebuiau să răspunsă la următoarele cerințe: proiectul politic precizat în primul fragment (2 puncte); secolul la care se referă informațiile din al doilea text (2 puncte); două spații istorice precizate în cele două surse (6 puncte); indicarea sursei care susține că toate categoriile sociale sunt nemulțumite de situația politico-economică (3 puncte); două informații care se află într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre acestea, din primul text (7 puncte); două acțiuni desfășurate de România în contextul "crizei orientale" (6 puncte); o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia (4 puncte).

La subiectul al doilea, pornind de la un fragment din "O istorie a românilor", candidații trebuiau să răspundă la șase cerințe: numirea unui rege al României precizat în textul dat (2 puncte); precizarea unei informații referitoare la Consiliul de Coroană (2 puncte); cele două mari alianțe la care se referă sursa dată (6 puncte); două caracteristici ale opiniei publice din România, menționate în text (6 puncte); formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea taberelor beligerante față de România și susținerea cu două informații selectate din textul dat (10 puncte); argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a afirmației conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea (4 puncte).

Ultimul subiect a avut ca cerință elaborarea unui eseu, în aproximativ două pagini, despre rolul spațiului românesc în relațiile internaționale din secolele al XIV-lea - al XVIII-lea. În eseu, candidații trebuiau: să menționeze două conflicte militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XIV-lea; să precizeze o cauză a implicării spațiului românesc în diplomația secolului al XIV-lea; să prezinte un fapt istoric referitor la conflictele militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XV-lea; să menționeze două acțiuni diplomatice referitoare la spațiul românesc din secolul al XV-lea; să formuleze un punct de vedere referitor la consecințele implicării spațiului românesc în relațiile internaționale din secolele al XIV-lea - al XVIII-lea asupra unei instituții centrale și să îl susțină printr-un argument istoric.

Varianta 9

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar; - profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
A. „Cu toată fidelitatea manifestată de Alexandru cel Bun alianței polono-lituaniene, în momentul în care Vladislav Jagello a ajuns [...] la înțelegere cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, […] situația Moldovei a început să fie primejduită. Polonia […] s-a arătat dispusă la concesii în favoarea regatului maghiar pe seama Moldovei.
Potrivit prevederilor tratativelor polono-maghiare, desfășurate în cursul anului 1412 la Lublau […], regele Ungariei, deși recunoștea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei, obținea din partea lui Vladislav Jagello ca Moldova să fie obligată să ajute cu oștile ei regatul maghiar, în eventualitatea unui conflict cu turcii. Nerespectarea de către Alexandru cel Bun a obligațiilor ce i se impuneau urma să ducă la împărțirea Moldovei între cei doi suverani în zone teritoriale echivalente. […] Neparticiparea lui Alexandru cel Bun la luptele pe care regele Ungariei le-a purtat în Țara Românească împotriva otomanilor l-a făcut pe Sigismund de Luxemburg să ceară la Congresul de la Luck, din ianuarie 1429, punerea în aplicare a Tratatului de la Lublau, Alexandru cel Bun să fie înlăturat de la domnie și Moldova împărțită. Pretenției lui Sigismund […] i s-a împotrivit Vladislav Iagello […].” (Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)

B. „Sub pretextul că independența României nu era recunoscută și că aliatul rus îi va reprezenta corect interesele, delegatul român nu a fost admis la discuțiile de la San Stefano din 1878 […]. Clauzele armistițiului pentru România erau: […] îi era recunoscută independența; […] Rusia relua sudul Basarabiei […] și își aroga dreptul de tranzit prin teritoriul României spre Bulgaria, unde trupele ar fi urmat să rămână încă doi ani. […]

Unanimitatea forțelor politice românești în a respinge atât cedarea sudului Basarabiei cât și tranzitul armatei ruse a creat o acută tensiune în relațiile dintre București și Petersburg. Țarul Alexandru, care amenințase cu ocuparea țării și dezarmarea armatei române, a primit răspunsul de curaj și demnitate al domnitorului Carol I: «armata care s-a luptat la Plevna […] va putea fi zdrobită, dar nu va reuși nimeni niciodată să o dezarmeze». […] Foștii aliați se îndreptau spre o confruntare, când schimbările din contextul internațional au venit în sprijinul României. Marile avantaje pe care și
le asigurase Rusia prin Tratatul de la San Stefano îngrijorau Anglia și Austro-Ungaria. Pentru a evita noi conflicte a fost convocat Congresul de la Berlin, care a revizuit clauzele de la San Stefano.

România nu a fost admisă ca stat participant […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți lupta la care a participat armata română, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa A. 2 puncte
3. Menționați câte un domnitor din spațiul românesc precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că puterile vecine
obligau statul român să participe la eventualele conflicte cu otomanii. 3 puncte
5. Scrieți, din sursa B, două informații care se află într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați două acțiuni diplomatice prin care spațiul românesc se implică în relațiile
internaționale din secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. 6 puncte
7. Menționați o caracteristică a politicii desfășurate de România în relațiile internaționale din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a evenimentelor descrise în sursa B.
4 puncte

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE - Calendarul examenelor la BAC 2015

25 - 29 mai: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

8 - 10 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

10-12 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

15–19 iunie: Evaluarea competențelor digitale – proba D

22-26 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

29 iunie: Limba și literatura română – proba E)a) – probă scrisă

30 iunie: Limba și literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă

1 iulie: Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă

3 iulie: 2015 Proba la alegere a profilului și specializării – proba E)d) – probă scrisă

7 iulie: Afișarea rezultatelor (până la ora 12:00)

7 iulie: Depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:00)

8-9 iulie: Rezolvarea contestațiilor

10 iulie: Afișarea rezultatelor finale

Barem și Rezolvări Matematică la Bacalaureat 2015

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE

. Rezultatele examenelor de Bacalaureat vor fi afișate cu o zi mai târziu decât era programat. Ca atare, elevii de clasa a XII-a vor afla notele pe 7 iulie, zi în care vor fi depuse și contestațiile, și nu pe 6 cum era stabilit inițial.

Date de afișare a rezultatelor a fost decalată în condițiile în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a emis un ordin prin care a dispus evaluarea lucrărilor în centrele de corectare din alte județe.

Cel mai probabil, acestea vor fi stabilite prin tragere la sorți. În noul calendar al examenului maturității, soluționarea contestațiilor figurează în zilele de 8 și 9 iulie, iar data afișări rezultatelor finale, rămâne aceeași, 10 iulie.

Înainte de anunțul oficial făcut de ministerul Educației, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a anunțat că susține această propunere.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE

FSLI consideră că prin schimbarea modalității de corectare a lucrărilor nu va mai exista nicio suspiciune nici asupra rezultatelor finale ale examenului de bacalaureat, nici asupra profesorilor care corectează.

”O supraveghere care să nu permită elevilor să se inspire în timpul examenului și această procedură propusă vor conduce la o evaluare obiectivă a celor care susțin examenul de bacalaureat. Această modalitate de corectare a lucrărilor va elimina posibilitatea ca anumiți elevi să fie favorizați”, a precizat președintele FSLI, Simion Hancescu.

În timpul desfășurării probelor scrise, asistenții nu dau candidaților
nicio indicație, nu discută între ei și nu rezolvă subiectul de examen. Unul dintre asistenți stă în fața clasei, celălalt în spatele clasei și nu au alte preocupări în afară de supraveghere. În cazul în care aceștia încalcă aceste dispoziții, președintele comisiei
poate decide înlocuirea lor și, dacă este cazul, poate face și propunere de începere a procedurii de cercetare disciplinară.

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. În ceea ce privește desfășurarea examenului de maturitate, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis că o parte dintre camerele video de la BAC-ul din această vară vor înregistra și audio.

„5% dintre camerele video de la BAC-ul de anul acesta va înregistra și audio. Există recomandarea Ministerului de a implementa și sisteme audio. Mi se pare relevantă pregătirea elevilor, nu supravegherea”, a spus acesta.

Metodologia de organizare a Bac-ului prevede că se interzice candidaților să intre în sala cu orice fel de lucrări: manuale, dicționare, notițe, însemnari etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și cu telefoane mobile și cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare.

BACALAUREAT 2015. Nerespectarea dispozitiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de către președintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

Bacalaureat 2015 subiecte matematică M2 - științele naturii