Actual· 2 min citire

SUA și Marea Britanie, cu ochii pe România. Mesajele privitoare la modificările Codului Penal

SUA și Marea Britanie, cu ochii pe România. Mesajele privitoare la modificările Codului Penal

SUA și Marea Britanie, cu ochii pe România. Mesajele privitoare la modificările Codului Penal

Publicat6 mai 2015, 16:53
Actualizat6 mai 2015, 17:51

Ambasada Statelor Unite la București urmărește îndeaproape propunerile de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Într-un comunicat oficial, ambasada atrage atenția că schimbările propuse nu trebuie să submineze progresele înregistrate de către România în ultimii ani, în consolidarea statului de drept. Un mesaj similar a venit și din partea Ambasadei Marii Britanii.

"Urmărim îngrijorările generate de amendamentele propuse de Parlament la Codul Penal și Codul de Procedură Penală în această săptămână. Orice modificări aduse acestor coduri trebuie analizate cu atenție și în mod transparent de toate părțile interesate, pentru a se asigura că [...] nu subminează progresele recente obținute de România în consolidarea statului de drept și în lupta anti-corupție. Așa cum am mai declarat, astfel de rezultate ar fi un semnal descurajator, mai ales pentru investitori. Transparența, predictibilitatea și stabilitatea sunt factori esențiali pentru atragerea în România a investitorilor locali și internaționali", se arată în comunicatul emis de către Ambasada Statelor Unite la București.

Nu a întârziat nici reacția ambasadei Marii Britanii.

"Urmărim îndeaproape și am luat notă de preocupările semnalate referitor la propunerile de modificare a Codului de Procedura Penală și a Codului Penal. Așa cum recomandă raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, Parlamentul trebuie să sprijine instituțiile sistemului judiciar și statul de drept", au transmis diplomații Regatului Unit.

Declarațiile vizează proiectul de modificare a Codului de procedură penală depus la Parlament de către zece aleși. Printre aceștia se numără senatorii Ovidiu Donțu, Cristiana Anghel și Ioan Chelaru, care au cerut ca măsura arestării preventive să nu se mai facă în baza unor "suspiciuni rezonabile", așa cum scrie acum în textul de lege, ci doar când există "indicii temeinice".

Din punctul lor de vedere, noua formulare aduce lucrurile la normal - astfel, cercetarea în stare de libertate ar urma fie regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepția. Proiectul de lege a stârnit critici vehemente și din partea DNA, instituția acuzând că legea i-ar îngreuna activitatea.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News