Singura mănăstire din România în care femeile nu au voie să intre. "Să fie sub blestem..."

Frăsinei este locul mistic în care şi cei mai îndrăzneţi pelerini păşesc cu sfială, căci blestemul Sfântului Calinic este considerat de credincioşi mai mult decât o poveste născocită de mintea unui mirean plictisit.

Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în anul 1710, când doi călugări au construit un schit între mijlocul pădurii din Muereasca. 150 de ani mai târziu, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, a dat ordin să se construiască o biserică nou, impunătoare, şi câteva chilii pentru călugării ce aveau să slujească aici.

La scurt timp de la ridicarea aşezământului monahal, Sfântul Calinic a interzis intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei. Astfel s-a născut legenda acestui lăcaş de cult, cunoscut pentru mulţi drept biserica în care nu au voie femei.

„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.

Sursă: adevarul.ro