Biserica în care nu au voie femeile este Manastirea Frăsinei, din comuna Muereasca, județul Valcea. Ridicată în urmă cu aproape două secole, Mânăstirea Frăsinei este singurul asezământ din țară cu un regim strict, asemănător celui de pe Muntele Athos, unde femeile nu au voie să se roage, iar călugării nu au dezlegare la carne.
Frăsinei este locul mistic în care și cei mai îndrăzneți pelerini pășesc cu sfială, căci blestemul Sfântului Calinic este considerat de credincioși mai mult decât o poveste născocită de mintea unui mirean plictisit.
Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în anul 1710, când doi călugări au construit un schit între mijlocul pădurii din Muereasca. 150 de ani mai târziu, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, a dat ordin să se construiască o biserică nou, impunătoare, și câteva chilii pentru călugării ce aveau să slujească aici.
La scurt timp de la ridicarea așezământului monahal, Sfântul Calinic a interzis intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei. Astfel s-a născut legenda acestui lăcaș de cult, cunoscut pentru mulți drept biserica în care nu au voie femei.
„Acest sfânt lacaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.
Sursă: adevarul.ro
