Cine a fost Sf. Ilie
Sfântul proroc Ilie Tesviteanul este considerat drept un făcător de minuni și aducător de ploi în perioada de secetă. Ilie a fost considerat începând din anul 1913 ocrotitorul aviatorilor. Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie pe data de 20 iulie, atunci când este și ziua Aviației Române.
Sfântul Ilie este prezentat în tradiția populară mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări în timp ce toarnă și lovește diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că Ilie este aducător de ploaie și de furtuni puternice.
Viața Sfântului Ilie
Ilie s-a născut în Galaad, parte a Iordanului care se învecinează cu Arabia și cetatea Tesvi. El a trăit în perioada lui Ahab, rege al Regatului Israel cu reședința în ținutul Samariei.
Nașterea lui Ilie a avut loc cu 800 de ani înaintea erei noastre în ținutul Tesvi din Galaad. A făcut parte dintr-o familie de preoți într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor și zeilor considerați „străini”, iar la conducerea țării era împăratul Ahab.
În tradiția populară se spune că la nașterea Sf. Ilie mai mulți oameni l-au învelit în scutece de foc și i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul vieții sale.
Sfântul Ilie a fost considerat cel mai mare dintre proroci, mustrător al împăraților răufăcători și pedepsitor al prorocilor mincinoși. Ilie a fost un iubitor de Dumnezeu și a înfăptuit mai multe minuni.
În una dintre minuni a reușit să învie din morți un copil al unei femei după ce a suflat de trei ori asupra trupului său neînsuflețit și L-a chemat pe Dumnezeu. Tânărul a înviat și a fost înapoiat mamei sale, profețind astfel învierea morților.
Sfântul Proroc Ilie nu a trecut la cele veșnice, ci a fost ridicat la cer deoarece a fost considerat demn să-L vadă față în față pe Dumnezeu întruchipat, alături de Moise și alți trei apostoli. S-a întâmplat chiar în ziua Schimbării la față. Ilie a fost prezentat ca o minune a lui Dumnezeu, pe care acesta L-a slujit toată viața.
Sărbătoare 20 iulie – Tradiții și Obiceiuri de Sfântul Ilie
De ziua Sfântului Ilie oamenii din mediul rural nu muncesc și nu mănâncă mere deoarece ar putea cădea o grindină de mărimea fructelor consumate. Tot în această zi femeile se duc la biserică și dau de pomană pentru morți din roadele gospodăriilor lor.
De asemenea, în tradiția populară din anumite regiuni ale țării se spune că dacă va ploua în ziua Sf. Ilie, atunci alunele din copaci vor seca.
Tot în dimineața acestei zile se culeg plante folosite pentru leacuri, în special busuiocul. Acesta este pus la uscat, iar femeile îl duc la biserică pentru a fi sfințit. Urmează să îl aducă acasă și să îl pună pe foc. Cenușa rezultată este folosită în scopuri terapeutice.
De Sfântul Ilie românii își amintesc și de sufletele morților, iar femeile cheamă copiii sub un măr, pe care îl scutură și dăruiesc de pomană merele căzute.
Ziua de Sf. Ilie este o mare sărbătoare în rândul apicultorilor care recoltau mierea albinelor. Mierea era luată doar de bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare, fiind ajutați de un copil. Femeile nu aveau drept să intre în stupină. După ce se recolta mierea familia se aduna împreună cu rudele și vecinii invitați la momentul festiv, iar mierea se gusta. Totodată, invitații erau cinstiți cu țuică îndulcită cu miere. Masa festivă avea simbolistica de a asigura belșugul apicultorilor pentru tot anul.
Tot de Sf. Ilie se marchează și miezul verii pastorale, moment în care ciobanii puteau coborî în sate pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii mai tineri le aduceau iubitelor în dar furci de lemn pentru tors.
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ilie
De ziua Sfântului Ilie își sărbătoresc onomastica peste 140.000 de români. Cel mai întâlnit prenume în rândul bărbaților este Ilie. Dar se mai întâlnesc și alte derivate precum Eliade, Elias, Elie, Elis, Ilia, Iliev, Ilieș, Iliuș, Iliuță și Lică.
În rândul femeilor cel mai întâlnit prenume este Ilinca. Alături de acesta mai sunt și alte derivate: Eliana, Elis, Ilia, Iliana, Ilincuța, Iliuța, Lia și Lica.
Rugăciune către Sfântul Ilie
„Preamărite și preaminunate proorocule al lui Dumnezeu, Ilie, care ai luminat pe pământ cu viața ta îngerească, cu râvna ta fierbinte către Dumnezeu Atotțiitorul, cu semnele și cu minunile tale, și cu marea lui Dumnezeu bunăvoință față de tine, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc; învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, în timpul schimbării Lui la față, acum sălășluind în locașurile raiului și stând în fața tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi păcătoșii și nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în fața sfintei tale icoane, și cu umilință alergăm către mijlocirea ta.
Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul pocăinței, al izbăvirii de păcate și cu atotputernica Sa bunăvoință să ne ajute să ne depărtăm din calea păcatului, îndrumâdu-ne spre tot lucrul bun; ca să ne întărească în lupta împotriva poftelor și a patimilor noastre, sădind în inimile noastre duhul smereniei, al blândeții, duhul iubirii de aproapele nostru, al bunătății, al răbdării, al înțelepciunii, al râvnei pentru cuvântul lui Dumnezeu și al izbăvirii aproapelui.
Nimicește prin rugăciunile tale, proorocule, năravurile cele rele ale lumii, ce întinează neamul creștinesc prin necinstirea credinței dreptslăvitoare, față de rânduielile Sfintei Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea părinților și a stăpânitorilor ce ne stăpânesc, aruncând astfel lumea în bezna necinstei, a desfrâului și a pierzaniei.
Depărtează de la noi, preamărite proorocule, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui Dumnezeu; apără orașele, satele și țara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de cutremur, de boli și răni aducătoare de moarte, de neînțelegeri între frați, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri și de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamărite, întărește poporul nostru binecredincios și ajută-l în toate faptele lui bune.
Mijlocește, proorocule al lui Dumnezeu, păstoriților noștri râvna fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriților, înțelepciune în purtare și învățătura, cucernicie și tărie în ispite; judecătorilor dăruiește-le nepărtinire și lepădare de pofta câștigurilor, dreptate și milă față de cei obijduiți; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă față de supuși, milă și dreaptă judecată, iar dreptcredincioșilor supunere și ascultare față de cârmuitori, cum și îndeplinirea cu sârguință a tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace și cucernicie, să petrecem veacul acesta.
Să ne învrednicim de împărtășirea bunătăților celor veșnice în Împărăția lui Dumnezeu și a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune, împreună cu Tatăl cel fără de început și cu Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”
Acatistul Sfântului Ilie
„Rugăciunile începătoare:
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate plinești, Comoara bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
