Sfântul Ilie, tradiţii şi obiceiuri. De ce se mănâncă astăzi castraveţi cu miere

De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu muncesc nici pe câmp, nici în gospodării, de teamă să nu cadă grindina, nu mâncau mere, ca să nu aibă grindina boabele cât merele. Tot în această zi, se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor".

Spre deosebire de alte sărbători ale românilor, masa festivă de Sfântul Ilie este una ”vegetală”.

La sate, în gospodării sunt invitaţi prieteni şi rude să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii.

În satele din zona Moldovei, de Sfântul Ilie se mănâncă castraveţi cu miere de albine, pentru a fi sănătoşi tot anul. În această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. Tot astăzi, tradiţia spune că este bine să mâncăm mere de vară însă numai după ce au fost sfinţite, scrie adevarul.ro.

Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică busuiocul. Busuiocul adunat astăzi este pus la uscat sub streşini, în cămări sau poduri ori este adus la biserică, pentru a fi binecuvântat şi aşezat la icoane, după care este ars.