Sărbătoare MARE pe 7 decembrie în calendarul ortodox: Ce nu ai voie să faci de Sf. Filofteia

Sf. Filofteia. Martirizată la doar 12 ani de tatăl său

Din informațiile cu privire la viață sa, cunoaștem că una din îndatoririle Filofteiei era aceea de a-i duce mâncare tatălui ei, care muncea la câmp. Însă, Filofteia întâlnea în drum mulțime de săraci și, fiind milostivă împărțea din ea săracilor, atrăgând nemulțumirea și reproșul parintelui.

Intr-una din zile, tatăl descoperă fapta ei și orbit de furie scoate barda pe care o avea la el și o lovește pe față. Tânăra Filofteia a fost grav rănită la un picior. În urmă acestei răni și-a încredințat sufletul Domnului, la vârstă de doar 12 ani.

Sf. Filofteia. Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de orașul Târnovo din Bulgaria de astăzi, într-o familie de țărani religioși și săraci. Documentele vremii nu precizează însă dacă Mucenița provine din neam de români sau de bulgari. După moartea prematură, prin voința Muceniței, (al cărui nume se traduce iubitoare de Dumnezeu) cinstitele moaște au fost aduse în Țara Românească și așezate în Biserica domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș, pe atunci Catedrală Mitropolitană, ctitoria domnitorilor Basarab I întemeietorul și a fiului său Nicolae Alexandru.

Mama tinerei Filofteia s-a ocupat de educația unicei sale fiice, pe care a crescut-o în spiritul evlaviei și al dreptei credințe. Copila a fost învățată de mama ei să postească, să meargă la biserică, să asiste la slujbele religioase din localitatea natală și să fie milostivă cu oamenii sărmani. Din păcate, mama Muceniței a murit când fiica ei avea o vârstă fragedă. După ce a rămas văduv, tatăl Muceniței s-a hotărât să se recăsătorească. La scurt timp, Filofteia a constatat că mama vitregă n-o iubea, că era aspră cu ea : o bătea și o certa, pârând-o tatălui ei de câte ori avea ocazia.

Sf. Filofteia. Cu toate acestea, Filofteia continua să-i ajute pe săraci, dăruidu-le acestora o parte din hainele ei și din mâncarea pe care trebuia s-o ducă tatălui ei, care muncea la câmp. Adesea, tatăl fetei se plângea soției că nu-i ajunge mâncarea pe care i-o aduce fiica lui la câmp. În schimb, noua lui soție se dezvinovățea, spunându-i că-i trimite multă mâncare, cât să-i ajungă toată ziua. În cele din urmă, tatăl Muceniței a aflat că fiica lui împărțea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea. Într-o zi, a vrut să se convingă de acest lucru și a urmărit-o. În clipa când a văzut că Filofteia împărțea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea, în culmea supărării, tatăl Sfintei a vrut s-o bată și s-o tragă de păr, ca de obicei. În acele momente de supărare, orbit de mânie, el a aruncat toporul pe care-l purta cu sine la câmp spre Filofteia, rănind-o grav în picior. Din această cauză, fiica lui, în vârstă de 12 ani, a murit pe loc. Documentele vremii spun că locul acela a fost învăluit de o lumină puternică. După ce furia lui s-a mai domolit, tatăl Sfintei Filofteia a vrut să-i ridice trupul, dar n-a putut nici să se apropie de corpul ei, și nici să-l ridice. Înspăimântat, ucigașul a alergat în cetate și a mărturisit arhiepiscopului și conducătorilor cetății ce nenorocire s-a întâmplat și că trupul fetei este învăluit de o strălucire cerească. Aflând cumplita veste, ahiepiscopul, însoțit de mai-marii cetății și de multă lume au pornit spre locul dramei cu multe lumânări aprinse, cu tămâie , rostind rugăciuni. Când au văzut că trupul copilei este învăluit de acea lumină dumnezeiască, cu toții s-au minunat și l-au lăudat pe Dumnezeu, făcătorul de minuni.

Apoi, împreună cu arhiepiscopul, cei veniți au încercat să ridice trupul sfintei și să-l ducă în cetate. Dar n-au putut să-l urnească din loc, nici când au rostit multe rugăciuni și s-au înspăimântat. Trupul ei era greu ca piatra.

Sf. Filofteia. Atunci, s-au gândit că sfânta poate vrea să se odihnească într-un anumit loc sfânt. De aceea, cei care-l ajutau pe tatăl Sfintei Filofteia să-i ridice trupul au început să rostească nume de țări, de mănăstiri și de biserici, rânduite în preajma locurilor natale, apoi au invocat și numele unor lăcașuri sfinte de renume, existente peste Dunăre. Abia când a fost rostit numele Bisericii Domneaști din Târgul Argeșului, trupul ei a devenit mult mai ușor. Atunci, ei prezenți, care asistau la ineditul eveniment, l-au înștiințat pe domnitorul Radu Vodă ( cel care zidise biserica invocată de Muceniță), vestindu-l că Sfânta vrea să se odihnească în acel sfânt lăcaș. Când au fost aduse în Țara Românească, moaștele au fost însoțite de un mare alai, credincioșii purtau multe făclii, iar racla a fost așezată în Biserica Domnească „Sfântul Nicolae," pe atunci Catedrală Metropolitană, împlinindu-se astfel voința Sfintei Mucenițe. Acolo cinstitele ei moaște au rămas până când domnitorul Neagoe Basarab a înălțat Mănăstirea Curtea de Argeș (sfințită în anul1886). Atunci, moaștele au fost mutate în biserica Mănăstirii, iar în zilele noastre racla cu sfintele moaște este așezată în Paraclisul acestui venerat lăcaș de cult.

Sf. Filofteia. Sf. Filofteia. Tradiții pentru spor și sănătate la praznicul Muceniței
Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor, a tinerilor și a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească și să aibă o viață lipsită de griji.

Sf. Filofteia. În tradiția populară, Sfânta Filofteia este considerată o soră îndepărtată a Sfântului Ilie. De aceea, Mucenița a fost învrednicită cu harul de a alunga seceta, fiind numită și "aducătoarea de ploi". În scrierile religioase s-au consemnat mai multe procesiuni cu moaștele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiția spune că prin mijlocirea ei în fața lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate în anul respectiv.

În ziua praznicului, nu se folosesc în gospodărie obiecte ascuțite: cuțite, furculițe sau topoare, iar pâinea consumată la masă se rupe cu mâna.

Sf. Filofteia. Pentru cei care au murit în urma unei întâmplări ciudate, familia trebuie să se roage în ziua praznicului Muceniței, cerându-i ajutorul să afle adevărul; în timp, rudele vor afla din ce cauză au murit acele persoane.

În această zi, este bine ca mamele să împartă copiilor săraci hrană caldă; se spune că în familia care dăruiește astfel de ofrande, copiii vor fi ocrotiți de boli și de întâmplări dramatice.

Tinerele care vor să se căsătorească trebuie să ceară ajutorul Muceniței Filofteia. Sunt de mare ajutor slujbele făcute timp de 40 de zile.

Sf. Filofteia. Opinii privind moaștele Muceniței Filofteia

De atunci, sfintele moaște săvârșesc, în continuare, multe minuni, tămăduind tot felul de boli și aduc alinare credincioșilor care se roagă cu evlavie și cu credință.

Sf. Filofteia. Alte documente istorice menționează că Sfintele moaște ale Muceniței Filofteia au fost aduse în Țara Românească după anul 1393, când țaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de turci și au pârjolit orașul. Atunci, ierarhii acelor vremuri au hotărât să protejeze moaștele și să le mute într-o biserică din localitatea Vidin, unde au rămas până în anul1386.

După înfrângerea armatei creștine la Nicopole în data de 25 septembrie 1386, moaștele Muceniței au fost oferite domnitorului Mircea cel Bătrân și acestea au fost așezate în vechea Biserică Domnească cu hramul Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș. Moaștele Sfintei au rămas în sfântul lăcaș până în anul 1893; atunci, datorită stării de degradare cu care se confrunta biserica, moaștele au fost mutate în București, în bisericile: Sfântul Gheorghe și Adormirea Maicii Domnului -Olari. De asemenea, documentele religioase menționează și faptul că, în timpul primului război mondial, ierarhii acelor vremuri au vrut să protejeze Moaștele și le-au adăposti în paraclisul Mănăstirii Antim din București. După încheierea războiului, racla a fost readusă la Curtea de Argeș și așezată în măreața biserică a Mănăstirii, ctitorită de Neagoe Basarab. Din anul 1949, racla cu moștele Sfântei Mucenițe se odihnesc în paraclisul acestei biserici, loc de pelerinaj pentru miile de credincioși care sosesc din toate colțurile țării să-i ceară Muceniței ajutorul și să-i izbăvească de necazuri.

Sf. Filofteia. Blestemul împotriva celor care fură bucățele din moaște

Sf. Filofteia. De peste 600 de ani, Țara Românească este ocrotită de Sfânta Muceniță Filofteia - prăznuită cu mare evlavie pe data de 7 decembrie.

Ierarhii Biserii Ortodoxe au orânduit ca racla în care se odihnesc moaștele Sfintei Filofteia să fie restaurată. Lucrările de restaurare s-au efectuat în anul 2004 la Monetăria Statului: atunci, s-a drapat lemnul cu catifea roșie, s-au aurit piesele din argint și capacul raclei, schimbându-se piciorușele de sprijin, confecționate din aluminiu.

Sf. Filofteia. Mai mult, s-au înlocuit bucățile deteriorate ale capacului realizat din lemn de chiparos. Însă, meșterii care au efectuat aceste lucrări au fost uimiți când au găsit pe săculețul care învelea moaștele un blestem scris: blestemul îi afurisea ( îi blestema) pe cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaște: "Cosma, Milostiv Bogin, cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscopul Mitropoliei Ungrovlahiei, poruncim cuvioșiei tale, Arhimandrite chir Partenie, igumen Argeșului, să le pecetluiești într-un săculeț de bogasin nou, lăsându-i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. Și așa pecetluite să le așezi în sicriu. Și să știe fieșcare să se ferească a nu cuteza să ciupească, cât de puțin din sfintele moaște, că am pus blestem asupra cui ar cuteza a se atinge să ia. Într-această și chip să urmezi! Și să fii blagoslovit! 1791, mai 10." (Mitropolitul Cosma Popescu al Ungrovlahiei 1787-1792).

În ședința sa din 28 februarie 1950, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât generalizarea cultului Sfintei Filofteia în toate lăcașurile ortodoxe din țară.

În fiecare an, în ziua de 7 decembrie, moaștele Muceniței sunt așezate într-un pavilion special, amenajat în fața bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, pentru ziua de prăznuire. Astfel, credincioșii veniți din toată țara, în număr foarte mare, au posibilitatea să se închine și s-o venereze pe Mucenița Filofteia .