„În data de 16 octombrie 2025, SNGN Romgaz SA a depus la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene o acţiune directă împotriva Comisiei Europene. Prin această acţiune compania solicită în principal anularea Regulamentului delegat nr. 1477/2025 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1735 al Parlamentului European şi al Consiliului şi anularea Deciziei (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 de specificare a contribuţiilor proporţionale la obiectivul Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2 până în 2030 din partea producătorilor de petrol şi gaze din Uniunea Europeană. Regulamentul (UE) 2024/1735, denumit şi regulamentul NZIA, completat de cele două acte normative a căror anulare o solicită ROMGAZ, impune producătorilor de petrol şi gaze din Uniunea Europeană să asigure până în anul 2030 o capacitate de stocare CO2 de 50 milioane tone/an, din care României îi revine o cotă de 10,25 milioane tone CO2/an, iar companiei Romgaz, una dintre cele trei societăţi româneşti obligate, o cotă de 4,12 milioane tone CO2/an”, se menţionează într-un comunicat al Romgaz, publicat pe site-ul BVB.
Potrivit sursei citate, obligaţia de stocare a companiilor româneşti reprezintă mai mult de 20% din obiectivul de stocare UE, în condiţiile în care ţara noastră este răspunzătoare pentru doar circa 3% din totalul emisiilor de CO2 ale sectorului de manufactură din UE între 2020 – 2023.
„Astfel, decizia Romgaz de a depune o acţiune directă împotriva Comisiei Europene vine în contextul în care actele normative pe care compania le atacă în instanţă induc o disproporţionalitate semnificativă şi o practică anticoncurenţială pe piaţa de petrol şi gaze naturale în defavoarea producătorilor UE”, susţin reprezentanţii Romgaz.
Nu în ultimul rând, obligaţia instituită asupra Romgaz şi a celorlalte companii producătoare de petrol şi gaze presupune investiţii semnificative fără ca acestea să fie condiţionate de existenţa condiţiilor de fezabilitate economică sau de garanţii exigibile.
„În calitate de principal producător de gaze naturale din România, Romgaz îşi asumă pe deplin rolul strategic şi responsabilităţile aferente – atât în garantarea securităţii continue a aprovizionării cu gaze naturale, cât şi în demersurile de decarbonare a industriei şi de tranziţie către energia verde. În acest context, compania a evaluat şi analizat multiple scenarii şi opţiuni pentru reducerea amprentei de carbon şi pentru implementarea unor proiecte verzi, având ca obiectiv definirea traiectoriei optime pentru atingerea ţintelor de decarbonare asumate prin Acordul de la Paris. Printre opţiunile analizate se numără şi investiţiile în depozite de stocare a CO2 în zăcăminte de gaze naturale epuizate sau în acvifere saline. De asemenea, Romgaz a demarat studii şi analize tehnice aprofundate pentru identificarea potenţialelor unor astfel de zăcăminte şi pentru evaluarea fezabilităţii transformării lor în depozite de CO2″ a declarat directorul general al companiei, Răzvan Popescu, citat în comunicat.
El a transmis că Romgaz nu se va implica în proiecte care încalcă regulile de piaţă, care implică riscuri operaţionale majore sau care ar putea aduce prejudicii companiei, acţionarilor săi ori statului român.
„Rămânem ferm angajaţi în implementarea politicilor Uniunii Europene, inclusiv a Green Deal-ului, precum şi a noilor obiective privind competitivitatea şi relansarea economică stabilite în acest an. Cu toate acestea, Romgaz nu se va implica în proiecte care încalcă regulile de piaţă, care implică riscuri operaţionale majore sau care ar putea aduce prejudicii companiei, acţionarilor săi ori statului român. Considerăm că Regulamentul delegat nr. 1477/2025 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1735 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi Decizia (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 ne expun unor astfel de riscuri; în consecinţă, am decis să exercităm toate pârghiile legale disponibile şi vom contesta aceste acte normative în faţa instanţelor europene”, a adăugat Popescu.
La rândul său, directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude, a subliniat că este pentru prima dată când compania face un asemenea demers, însă acesta este generat de „implicaţiile grave” pe care prevederile Regulamentului NZIA le au asupra Romgaz, dar şi asupra suportabilităţii de către consumator a preţului bunurilor produse în întreprinderi/fabrici în care se impun măsuri de captare, transport şi injecţie CO2, întrucât, inevitabil, costul lor va creşte.
„Romgaz a depus în data de 16 octombrie 2025, la Curtea Europeană de Justiţie, o acţiune directă împotriva Comisiei Europene. Este pentru prima oară când compania face un asemenea demers, acesta fiind generat de implicaţiile grave pe care prevederile regulamentului NZIA, ale Regulamentului delegat nr. 1477/2025, şi ale Deciziei (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 le au asupra companiei, şi mai mult decât atât, o spun foarte direct, în final, suportabilităţii de către consumator a preţului bunurilor produse în întreprinderi/fabrici etc în care se impun măsuri de captare, transport şi injecţie CO2. Inevitabil costul unor astfel de produse vor creşte, in opinia mea, dincolo de limita suportabilităţii. Şi când mă refer la implicaţii grave, mă refer şi la riscurile de natură economică, în contextul în care suntem obligaţi să facem investiţii de câteva sute de milioane euro fără ca acestea să poată fi condiţionate, în mod real, de asigurarea de garanţii privind recuperarea investiţiei, dar şi la riscuri de natură tehnică şi de mediu. Este de evidenţiat faptul că puţinele proiecte de stocare CO2 implementate sau în fază de
dezvoltare sunt în zăcăminte off-shore, eliminând riscul contaminării solului sau apelor în zone locuite în situaţia unor potenţiale migrări. Există state europene care din acest motiv au interzis prin lege stocarea CO2 în zăcăminte on-shore”, a afirmat Jude.
Directorul general adjunct al Romgaz a arătat că este pentru prima oară când Parlamentul European/Comisia Europeană, printr-un regulament european/regulament delegat/decizie, impune în mod direct obligaţii, inclusiv de natură pecuniară, unor companii supuse rigorilor corporative şi regulilor pieţelor comerciale pe care activează, fără ca în prealabil să fi fost realizat un studiu de impact tehnic şi economic care să arate fezabilitatea tehnică şi economică în raport cu obligaţiile impuse.
„Cu toate acestea, suntem dispuşi să cooperăm deplin cu Comisia Europeană şi Parlamentul European pentru a găsi cele mai bune soluţii fezabile din punct de vedere tehnico-economic, care să aibă la bază toate studiile de impact realizate anterior emiterii unor astfel de reglementări, care să asigure un viitor sustenabil atât companiei, mediului dar şi clienţilor finali”, a transmis Aristotel Jude.
