Amenințarea retrogradării: Deficitul „înghețat” la 6%
Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă critic: dacă România rămâne blocată cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, îmbunătățirea ratingului suveran este practic imposibilă. Mai grav, există riscul real de retrogradare, o mișcare care ar scumpi împrumuturile statului și ar destabiliza datoria publică, care a depășit deja pragul psihologic de 60% din PIB.
Deși Guvernul mizează pe o anumită țintă, evaluarea prudentă a CF plasează deficitul cash pentru 2026 în jurul valorii de 6,25% din PIB. Această estimare nici măcar nu ia în calcul potențialele efecte severe ale unui șoc energetic prelungit cauzat de tensiunile globale.
Austeritate forțată: Pensiile și alocațiile, înghețate la nivelul lui 2025
Depășirea pragului de datorie publică de 60% a activat clauzele restrictive din Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare. Rezultatul este un regim de austeritate severă pentru asistența socială în 2026. Menținerea în plată a tuturor pensiilor (publice și speciale) la nivelul lunii decembrie 2025. Punctul de pensie rămâne înghețat la 81 lei. Toate prestațiile sociale și alocațiile pentru copii rămân blocate la valorile de la finalul anului trecut.
Se introduce măsura radicală de neplată a primei zile de concediu medical și se revizuiește modul de calcul al indemnizațiilor pentru a limita cheltuielile de la buget. Vor fi restricții privind cheltuielile pentru asigurările de sănătate și limitarea accesului la anumite decontări.
Riscurile „ipotezei controlului strict”
Consiliul Fiscal este sceptic cu privire la capacitatea Guvernului de a menține un control „de fier” asupra cheltuielilor.
Experiența anilor trecuți arată că bugetul este vulnerabil în trei puncte cheie:
Dobânzile: Costul datoriei publice poate crește peste așteptări.
Bunurile și serviciile: Inflația poate scumpi funcționarea instituțiilor statului.
Asistența socială: Presiunea socială ar putea forța depășirea plafoanelor de înghețare.
În concluzie, bugetul 2026 este unul de „supraviețuire fiscală”, bazat pe o inflație care ar putea masca o creștere economică anemică. Singura veste pozitivă rămâne continuarea programelor pentru consumatorii vulnerabili și „Masa Sănătoasă” pentru elevi, deși restul sistemului social intră într-o perioadă de stagnare forțată.
