Gerovitalul, medicamentul care a întinerit milioane de femei, nu mai este demult invenție românească. De rezultatele cercetării profesoarei Ana Aslan se bucură acum francezii, în timp ce institutul care-i poartă numele pare să fi îmbătrânit iremediabil. Finanțarea insuficientă și nepăsarea autorităților au dus la acest rezultat. Ca și în cazul Institutului Cantacuzino, soluțiile vin prea târziu sau, dimpotrivă, au efect advers. Institutul de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan, altădată celebru în toată lumea, este acum pe moarte. Vă prezentăm astăzi prima parte a unui reportaj marca Realitatea TV. Reporter: Andreea Dăscălescu/ Imagine: Mihai Angiu / Montaj: Sorin Niculae
"Am deschis un nou drum. Înainte de asta, oamenii credeau că nu se poate face nimic pentru a combate îmbătrânirea.
Acum, nimeni nu mai îndrăznește să spună asta", spunea Ana Aslan.
Drumul deschis de Ana Aslan în urmă cu peste o jumătate de secol pare, astăzi, unul fără ieșire. Institutul de Geriatrie și Gerontologie este distrus încet-încet de subfinanțare și de conflictele interne. Totuși, Ana Aslan a rămas și acum în amintirea celor care au lucrat cu ea pentru ca Institutul să devină unul de renume mondial.
"Profesoara Ana Aslan a fost o personalitate care impunea. Această personalitate a devenit chiar un mit. Două brevete a avut profesoara: crema de mâini Gerovital H3 și loțiunea de păr. Loțiunea de păr n-a avut mare succes", spune Stelu Petricu, medic dermatolog.
Brevetul obținut de Ana Aslan pentru Gerovital nu mai aparține României de ani buni.
"Este doar o amintire. Este fabricat, inventat la noi, dar în momentul de față este produs de Sanofi Aventis, de francezi", spune Silvi Ifrim, director interimar al Institutului Ana Aslan.
Pe vremuri, tratamentul cu Gerovital aducea României un profit de peste 17 milioane de dolari pe an. De la șefi de stat, la personalități precum Salvador Dali, generalul Franco sau Claudia Cardinale, toți auziseră că în România se crease medicamentul minune.
"Niciun medic nu a fost atât de solicitat de capete încoronate. Am cunoscut-o pe Indira Gandhi, Claudia Cardinale, pe regele Arabiei Saudite, generalul Franco", spune Theodora Bărbulescu-Poli, vicepreședinte al Fundației "Ana Aslan".
Institutul de Geriatrie a fost înființat în anul 1952, pe locul unui azil de bătrâni. Situată vizavi de Aeroportul Otopeni, clinica are zeci de camere spațioase, în care au fost găzduiți străini. Chiar și Ana Aslan a locuit aici. Avea un apartament de peste 100 de metri pătrați unde oferea și consultații.
Astăzi nu mai putem vorbi despre străini. Camerele sunt ocupate în totalitate de români, contra unor sume ce variază între 25 și 60 de lei, în funcție de confort.
Pe de altă parte, clădirea impozantă a fost și este un deziderat pentru rechinii imobiliari.
"Există presiunea celor din imobiliare care se uită cu niște ochi avizi încă de pe vremea când eram eu director acolo.
La un moment dat au fost luate vreo 7, 8 ha în mod samavolnic printr-un act din acesta care miroase a corupție" spune Constantin Bălăceanu Stolnici, președintele de onoare al Societății Române de Gerontologie și Geriatrie.
De mizele imobiliare știu și șefii din Sănătate.
"Au fost lucruri pe care le investigăm. Ana Aslan deține terenuri care poate că, la un moment dat, au fost interesante și, cu siguranță, există oarece interese acolo", spune ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.
Ca să redevină ceea ce au fost odinioară, cele trei clădiri din Capitală, care alcătuiesc Institutul Ana Aslan, ar trebui renovate și dotate cu mobilier modern.
"Vulnerabilități care țin de management, pe de o parte, și, pe de altă parte, de practici profund incorecte. Am în vedere, pe de o parte, bunul simț și, pe de altă parte, lucruri care frizează zone penale", mai spune Voiculescu.
Ce ilegalități a descoperit corpul de control al ministrului și care este motivul pentru care la Institutul Ana Aslan a izbucnit un conflict între medici și directorul interimar, aflați din episodul următor difuzat mâine, în jurnalele Realitatea TV.
