România a dezvoltat un cadru instituțional și juridic de integritate pentru a promova integritatea și a preveni corupția în funcțiile executive de vârf ale guvernului central și în cadrul agențiilor de aplicare a legii, dar sunt încă necesare îmbunătățiri în mai multe domenii, potrivit unui raport de evaluare publicat joi de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei.
Raportul identifică o serie de domenii în care sunt necesare îmbunătățiri și conține 26 de recomandări pentru a le aborda.
Utilizarea frecventă de către guvern a ordonanțelor de urgență pentru a legifera în cazuri excepționale este un aspect foarte îngrijorător pe care autoritățile ar trebui să îl abordeze cu prioritate.
În plus, ar trebui instituit un mecanism independent care să supravegheze refuzul autorităților de a divulga informațiile de interes public care nu sunt publicate sau actualizate online în mod regulat.
Cadrul juridic existent în materie de integritate, care este dispersat în diverse legi voluminoase, necesită mai multă claritate, coerență și stabilitate.
În același timp, fenomenul „ușilor rotative” pentru persoanele cu funcții executive de vârf trebuie să fie încă reglementat.
POLIȚIE ȘI JANDARMERIE: FĂRĂ NUMIRI PRIN ÎMPUTERNICIRE. SUNT NECESARE NORME PENTRU CONFLICTUL DE INTERESE
În ceea ce privește poliția și jandarmeria, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a reglementa numirea pe scară largă a ofițerilor de aplicare a legii în funcții de conducere, în special în virtutea fenomenului de „împuternicire”, care este lăsat în principal la discreția superiorului ierarhic direct.
Raportul recomandă, de asemenea, ca verificarea periodică a integrității să fie consolidată și să se desfășoare pe tot parcursul carierei celor care lucrează în domeniul de aplicare a legii.
Exercitarea de activități secundare nu face obiectul unor mecanisme de supraveghere eficiente și este necesar să se stabilească norme care să reglementeze divulgarea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei, arată evaluarea GRECO.
Autoritățile române trebuie să prezinte un raport către GRECO cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor sale până la 31 decembrie 2024, astfel încât acesta să poată evalua nivelul de conformitate al țării în următorul său raport.
Raportul de joi referitor la România evaluează eficiența măsurilor instituite pentru prevenirea și combaterea corupției în funcțiile executive de vârf, cum ar fi președintele, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii, secretarii și subsecretarii de stat, consilierii prezidențiali, consilierii de stat ai președintelui, consilierii de stat ai guvernului și consilierii ministeriali, precum și în rândul personalului din cadrul Poliției și Jandarmeriei.
GRECO recunoaște că România a dezvoltat un cadru instituțional în domeniul integrității reprezentat de Agenția Națională de Integritate (ANI), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Există, de asemenea, o strategie națională anticorupție (SNA).
Cadrul juridic legat de integritate cuprinde mai multe legi care conțin dispoziții ce reglementează conflictele de interese, incompatibilitățile, depunerea declarațiilor de avere și de interese, acceptarea și divulgarea cadourilor. O nouă lege privind protecția avertizorilor de integritate a intrat în vigoare în decembrie 2022, remarcă raportul de joi al GRECO.
