Raport CE: Corupția, problemă semnificativă în România. Presa, influențată politic

Corupția politică și mica corupție rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupție pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană.

Documentul remarcă și faptul că voința politică de a aborda corupția și de a promova standarde înalte de integritate a fost "inconsistentă".

"În România, atât corupția la scară mică, cât și corupția politică continuă să fie o problemă semnificativă. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de corupție, voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă", se arată în raport.
În cadrul raportului, Comisia Europeană sugerează României "să se asigure că sunt menținute toate garanțiile necesare pentru a proteja independența investigațiilor și continuarea anchetelor imparțiale în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcții publice".

Totodată, CE recomandă României să elaboreze coduri de conduită cuprinzătoare pentru persoanele alese în funcții publice și să asigure aplicarea "unor sancțiuni eficace pentru a descuraja actele de corupție".

O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire și control cu privire la atribuirea contractelor de achiziții publice, inclusiv în întreprinderile deținute sau controlate de stat. În plus, Comisia sugerează atât creșterea eficacității în ceea ce privește prevenirea și depistarea conflictelor de interese în rândul funcționarilor publici, cât și consolidarea sistemului de garanții în domeniul alocării fondurilor publice și aplicarea unor strategii pentru reducerea corupției din domeniul sănătății.

Presa este influențată politic

Jurnalismul din România este, adesea, influențat de interesele și de afilierile politice ale proprietarilor unor societăți media și au existat intimidări la adresa magistraților și a unor persoane implicate în combaterea corupției, se mai arată în primul raport CE privind corupția din toate țările UE.

"Informarea obiectivă s-a deteriorat în ultimii ani și jurnalismul este adesea influențat de interesele specifice și de afilierile politice ale proprietarilor unor societăți de media, incluzând uneori intimidarea magistraților sau a unor persoane implicate în combaterea corupției", precizează raportul la capitolul mass-media și accesul la informații.
Totodată, se arată că "limitările libertății presei au redus și mai mult accesul la informații la nivelul întregii țări". În opinia CE, această situație este agravată de faptul că România are cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE.

Parlamentul, criticat în raport

Raportul menționează și votul din "marțea neagră" din Parlament. Votul Parlamentului din decembrie 2013 a pus "serios" la îndoială angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupție în România, spune raportul anticorupție al CE, care notează că problemele juridice din noile coduri creează "dificultăți suplimentare".

Raportul arată că, deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt, nu s-au obținut încă "suficiente rezultate privind lupta împotriva micii corupții", în timp ce partea de prevenire rămâne "mai degrabă slabă" atât la nivel central, cât și la nivel local.

Experții UE notează că, în mare măsură, cadrul juridic pentru lupta împotriva corupției a fost instituit și remarcă măsurile adoptate recent în vederea unei reforme a Codului penal și a Codului de procedură penală.

"Cu toate acestea, câteva dintre inițiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție și al dispozițiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la îndoială stabilitatea legislației actuale și angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupție", chiar dacă modificările au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională a României în ianuarie 2014, se arată în document.

Totodată, CE consideră că există "provocări considerabile" legate de punerea în aplicare a noilor coduri.
"Instabilitatea acestor acte legislative și mai multe probleme juridice identificate de profesioniștii din domeniu, care ar putea necesita modificări ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare înainte de intrarea lor în vigoare creează dificultăți suplimentare", precizează raportul.

Documentul remarcă "rezultatele solide" ale DNA, care a a scos la iveală practici de corupție care implicau înalți politicieni și funcționari publici, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție are "o eficiență din ce în ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de corupție".

Și activitatea ANI este apreciată, dar se subliniază că acțiunile ulterioare deciziilor ANI s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu "dificultăți semnificative".

În raport sunt citate și două sondaje de opinie privind percepția cetățenilor și a firmelor privind corupția. Astfel, conform Eurobarometrului special din 2013 privind corupția, 93% din respondenții români au fost de acord cu faptul că în țara lor corupția este o problemă larg răspândită (media UE fiind 76%), în timp ce 42% afirmă că au fost afectați personal de corupție în viața lor de zi cu zi (media UE - 26%). 82% din români consideră că mita și utilizarea relațiilor personale sunt adesea cel mai simplu mijloc de a obține anumite servicii publice.
În sondajul Eurobarometru în rândul întreprinderilor din 2013 privind corupția, 81% din întreprinderile din România au afirmat că "favoritismul și corupția" reprezintă un obstacol în calea concurenței între întreprinderile din România. 65% din respondenți considerau că pentru întreprinderea lor corupția reprezenta o problemă, în timp ce 64% considerau că nepotismul și clientelismul ridicau probleme similare.

Primul raport anticorupție la nivel UE

Acesta este primul raport anticorupție care analizează situația din fiecare stat membru, realizat de Executivul european.

Împreună cu raportul, Comisia Europeană prezintă două ample sondaje de opinie. Potrivit acestora, mai mult de trei sferturi din cetățenii europeni și 93% din români sunt de acord că fenomenul corupției este răspândit pe scară largă în țara lor de origine. 25% din români - ceea ce reprezintă al doilea cel mai mare procent din UE - au declarat că le-a fost cerut "în mod explicit sau tacit" să dea mită în decursul ultimului an, în comparație cu media europeană de 4%.

Vezi în documentele atașate: raportul pe tema corupției din România, fișa de țară întocmită de Comisia Europeană și Eurobarometrul pe tema corupției în România