Senatorul PSD Robert Cazanciuc a depus miercuri la Parlament un proiect de lege care vizează modificarea legii pentru alegerea președintelui României și a legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
"Dreptul la apărare și la un proces echitabil este un drept fundamental câștigat în 1989, bazat pe principiile și valorile europene pe care ni le-am asumat și ca membri ai Uniunii Europene. Este principalul motiv ce m-a determinat să propun aducerea în actualitate a două legi, adoptate de peste 20 de ani, care nu mai răspund cerințelor societății actuale românești, ci unor vremuri care, în contextul post revoluționar în care se găsea România, erau evident impregnate de spiritul unor interese politice, strategice și social-economice. Am depus astăzi la Camera Deputaților o inițiativă pentru modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea președintelui României și a Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părțile să poată fi prezente la desfășurarea procedurii jurisdicționale și să își susțină cauza", a scris Cazanciuc pe Facebook.
Potrivit expunerii de motive, proiectul vizează modificarea legii pentru alegere președintelui României, astfel încât deciziile Biroului Electoral Central privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor pentru funcția de președinte al României ori a semnelor electorale care vizează aceste candidaturi să nu se mai conteste la Curtea Constituțională, ci la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal.
Se propune, de asemenea, ca dosarele privind candidaturile să fie transmise de către BEC Curții Constituționale în vederea verificării procedurilor pentru alegerea președintelui României.
Modificarea legală mai prevede stabilirea unei majorități calificate de două treimi din numărul judecătorilor CCR pentru emiterea hotărârii privind respectarea procedurilor de alegere a președintelui României.
Nicolae Ciucă, întâlnire cu Maia Sandu la Chișinău. Ce mesaj i-a dat președintele PNL
"Candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestațiile se fac în scris și se depun la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal. Înalta Curte soluționează contestațiile în complet de 5 judecători cu citarea părților, în cel mult două zile de la înregistrare. Deciziile Înaltei Curți sunt definitive. În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluționare a contestațiilor, Biroul Electoral Central transmite Curții Constituționale dosarele privind candidaturile în vederea verificării respectării procedurii pentru alegerea președintelui României. CCR se pronunță în termen de 24 de ore", se arată în proiectul de lege.
Potrivit acestuia, asupra respectării procedurilor pentru alegerea președintelui României la nivelul BEC, plenul CCR hotărăște cu votul a două treimi din numărul judecătorilor, în termen de 24 de ore.
Președintele Curții Constituționale poate invita, pentru relații, persoanele necesare, mai spune inițiativa legislativă.
Elevii din teritoriile ocupate ale Ucrainei vor învăța biografia lui Putin la școală. „Profesorii vor crea un cult al personalității liderului ocupanților”
