În noul Cod al Urbanismului, aflat în prezent în dezbatere în Camera Deputaților, este introdusă o măsură prin care casele cu o suprafață de până la 150 de metri pătrați ar putea fi construite fără autorizație, fiind necesară doar transmiterea unei notificări către primărie. Ministrul Cseke Attila prezintă această propunere ca pe o soluție menită să reducă birocrația și să stimuleze investițiile în mediul rural.
Românii pierd minim opt luni pentru obținerea unei autorizații
Conform datelor Băncii Mondiale, obținerea unei autorizații de construire în România durează în medie opt luni, adică 260 de zile, aproape dublu față de media Uniunii Europene, care este de aproximativ 150 de zile. În zonele rurale, procedura poate depăși chiar un an, din cauza deficitului de specialiști în urbanism și a unui proces administrativ complex.
Pentru locuințele parter, fără etaje și destinate uzului propriu, proprietarii vor trimite o notificare către primărie, iar dacă în termen de 15 zile nu este emis un răspuns, aceștia vor putea demara lucrările de construcție.
În ceea ce privește anexele mici, cum ar fi bucătăriile de vară, garajele sau magaziile cu o suprafață de sub 20 metri pătrați, acestea vor necesita doar un proiect tehnic simplificat.
Ce țări europene au acest adoptat deja acest sistem
În alte state europene, precum Polonia, Croația sau Estonia, procedurile bazate pe notificare în loc de autorizație sunt deja implementate, fiind susținute de platforme digitale, registre electronice și sisteme eficiente de inspecție rapidă.
În schimb, în România, numeroase primării nu dispun nici măcar de un arhitect angajat, iar experții atrag atenția că o astfel de măsură, aplicată fără infrastructură administrativă adecvată, poate genera haos urbanistic, apariția construcțiilor ilegale sau nesigure, în special în regiunile cu risc seismic ridicat.
Totuși, construcțiile fără autorizație pot fi un pericol
Ordinul Arhitecților din România avertizează că eliminarea autorizației de construire ar putea provoca „pierderi de calitate, riscuri de prăbușire și extinderi necontrolate”.
Pe de altă parte, Inspectoratul de Stat în Construcții subliniază, la rândul său, că „în ultimii ani, peste 30% dintre construcțiile verificate în mediul rural prezentau nereguli grave – de la fundații neconforme până la lipsa rețelelor de utilități”.
Soluția salvatoare, mai ales în mediu rural
Pentru milioane de români, aceste modificări legislative pot părea o soluție salvatoare, oferind mai multă libertate și reducerea birocrației. Totuși, fără controale eficiente și reguli clare, există riscul ca „simplificarea” să deschidă calea unui val de construcții ilegale.
România urmărește accelerarea ritmului de construcție, dar obiectivul trebuie dublat de garanția siguranței. În absența unei administrații locale modernizate, digitalizate și susținute de specialiști, o locuință construită în 15 zile riscă să devină o vulnerabilitate pe termen lung, nu o soluție reală.
