55,2% dintre români iau în calcul să se vaccineze împotriva noului coronavirus anul acesta, arată un sondaj realizat în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai. Cele mai multe persoane care promovează imunizarea au între 18 și 29 de ani. Deși vaccinarea este văzută ca fiind cea mai eficientă modalitate de protecție împotriva Sars-Cov-2, mulți preferă să mai aștepte. Teama de posibile reacții adverse și neîncrederea în eficiența serului sunt principalele temeri.
Potrivit sondajului, 39,4% dintre cei chestionați au spus că nu vor să se vaccineze, iar 5,4% sunt indeciși sau nu au răspuns.
Din cei 55,2% dintre români care și-au declarat intenția de a se imuniza anul acesta, 42% au între 18 și 29 de ani, comparativ cu 72% dintre persoanele de peste 60 de ani.
68,3% dintre cei chestionați consideră că epidemia este reală și periculoasă pentru sănătate, 17,2% că este reală, dar nu și peroculoasă pentru sănătate, 10,4% susțin că este o minciună, iar 4% nu știu sau nu au răspuns.
Dintre cei care nu intenționează să se vaccineze, 49% au spus că decizia este definitivă, iar 49%, că și-ar putea schimba opinia în viitor. 2% nu știu sau nu au răspuns.
76,6% dintre respondenți cred că este cea mai eficientă modalitate de protecție, 21,4% nu sunt de acord cu acest lucru, iar 1,9% nu știu sau nu au răspuns.
Aproape trei sferturi (70,4%) dintre cei intervievați cred că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile, 21,4% își exprimă dezacordul, iar 8,1% nu știu sau nu au răspuns.
În opinia a 54,8% dintre români, vaccinarea în masă a populației împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus, 33,7% consideră contrariul, iar 11,5% nu știu sau nu au răspuns.
De asemenea, 83% dintre români susțin că vaccinarea împotriva COVID-19 trebuie să fie o alegere personală, 16,4% sunt de părere că ar trebui să fie obligatorie, iar 0,6% nu știu sau nu au răspuns.
Conform sondajului, 65,8% dintre cei chestionați declară că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani împotriva vreunei boli, 12,7% - că s-au vaccinat o singură dată în acest timp, 7,8% - de două-trei ori, 12,7% - în fiecare an din ultimii cinci, iar 0,5% mai des. 0,6% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.
Printre motivele invocate de cei care refuză vaccinarea se numără teama de posibile reacții adverse - 30,9%, neîncrederea în eficiența serului - 26,8%, informații insuficiente despre imunizarea anti-COVID-19 - 14,7%. În plus, 12,7% nu cred în existența virusului, iar 5,8% sunt împotriva vaccinurilor în general. 8,2% au invocat alte motive, iar 0,9% nu au răspuns.
În privința informațiilor oficiale despre vaccinuri, 62,4% dintre cei chestionați au răspuns că au încredere în ele, 33,9% că nu au încredere, iar 3,7% nu au răspuns. Întrebați care ar fi principalul lucru care ar putea contribui la creșterea încrederii în vaccinurile anti-COVID-19, 23,5% - au menționat un număr foarte mic de cazuri în care administrarea a avut efecte adverse, 22,4% - o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical, 13,1% - o rată mare de vaccinare în alte țări, 10,3% - vaccinarea liderilor statelor lumii - președinți, prim-miniștri, miniștri. 22,5% au spus că nimic nu le-ar crește încrederea în vaccinuri, iar 8,1% nu știu sau nu au răspuns.
Majoritatea românilor (54,2%) susține că au încredere multă și foarte multă în procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-COVID-19 derulate de instituții medico-sanitare din diverse țări din Uniunea Europeană, 50,4% că au încredere multă și foarte multă în procesul derulat de instituții de profil din SUA, iar 45% - în procesul din România. În procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-COVID-19 derulat de instituții medico-sanitare din China au încredere multă și foarte multă 26,3% dintre cei intervievați, iar în procesul derulat de instituții de profil din Rusia - 25,9% dintre respondenți.
Sondajul, realizat de INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul CoRe din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babeș-Bolyai, a fost realizat prin telefon, în perioada 13 ianuarie - 3 februarie, pe un eșantion de 1.200 de persoane și are o marjă de eroare de 2,8%, la un grad de încredere de 95%, potrivit Agerpres.
