Prima schiţă desenată de Brâncuşi pentru Coloana Infinitului va fi expusă, în premieră. Unde se afla

Datând din august 1937, schiţa monumentului este desenată în cerneală pe o fotografie ce are pe fundal viitorul amplasament din Târgu Jiu. În schiţa respectivă, Coloana Infinitului are cu trei elemente mai puţin decât în realitate.

”Fotografia de mărime mică (9x6 cm) este parte din arhiva doamnei Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, autorul concepţiei tehnice şi coordonatorul construcţiei coloanei monumentale. Schiţa, dăruită inginerului, a fost păstrată în familie împreună cu corespondenţa din timpul construcţiei monumentului dintre inginer şi sculptorul care se afla la Paris. Imaginea, mărită, a fost reprodusă de nenumărate ori, dar fotografia originală cu schiţa nu a fost niciodată expusă în public, deşi a mai fost solicitată la expoziţii în ţară sau străinătate încă din anii `70 când Ministerul Culturii nu a aprobat trimiterea acesteia peste hotare”, se arată într-un comunicat.

Constantin Brâncuşi şi-a dorit încă din 1907 să realizeze monumente de mari dimensiuni. Astfel, coloane fără sfârşit brâncuşiene au fost cioplite în lemn încă din 1917, dar proiectul avea să devină o realitate doar în 1938, la Târgu Jiu.

”Brâncuşi a fost preocupat de locul în care urma să fie plasată coloana şi a găsit că locul potrivit era un platou în partea de răsărit a oraşului Târgu Jiu pe care sculptorul l-a numit Târgul fânului. La sfârşitul lui iulie 1937, l-a convocat pe inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan să-i arate locul. Inginerul a fixat pe peliculă imaginea pieţei care avea să constituie fondul schiţe originale a Coloanei Infinitului de la Târgu Jiu, desenată de mâna sculptorului, aceasta devenind prima imagine a coloanei situată în propriul ei cadru”, se mai arată în comunicat.