Şeful statului consideră că actul normativ încalcă mai multe prevederi constituționale, inclusiv pe cele care consacră principiul bicameralismului. În opinia sa, documentul are caracter discriminatoriu și condiționează accesul la educație prin impunerea unor constrângeri.
Legea instituie o normă de natură să determine restrângerea dreptului la libera exprimare și îngrădește libertatea de gândire și opiniile, se precizează în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Președintele Iohannis s-a declarat în repetate rânduri un susținător al drepturilor și libertăților individuale și s-a opus inițiativelor de limitare a acestora. La referendumul pentru familie, susținut de PNL în 2018, șeful statului a refuzat să îndemne cetățenii la vot și s-a prezentat la urne seara târziu, pentru a nu-și mobiliza simpatizanții.
Actul normativ, în forma transmisă la promulgare, modifică şi completează articolul 7 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul interzicerii în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, a activităţilor „în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi”.
Pe 16 iunie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind modificarea Legii educaţiei. Iniţiativa legislativă aparţine senatorului PMP Vasile-Cristian Lungu şi deputatului PMP Marius Paşcan. Proiectul a fost trimis la promulgare pe 22 iunie.
