UPDATE Am discutat cu marile rețele ca firmele românești să fie împinși pe piețele din zonă. Trebuie să susținem investițiile străine ca marile firme să isi faca fabrici în România.
UPDATE Am luat decizia de a continua plafonarea, iar în ședin ța de mâine vom avea acest proiect. Plafonarea va fi prelungită 6 luni de zile. Trebuie să susținem producătorii prin programe ca sa își crească producția sau să o diversifice. De exemplu, carnea de porc e importată, alimentele pentru animale sunt importate.
UPDATE Vineri va fi pusă în consultare rectificarea de buget. Ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate, de aproape 40 de miliarde de euro. Asta înseamnă presiuni pe buget anul acesta și în 2026. Deci, dacă vrem bani pentru PNRR, avem nevoie de economii. Anul viitor, daca avem economii, le vom aloca. Este vorba de lucrări începute în foare multe școli, renovări. PE componentab PNRR e important să ne închidem jaloanele. Închiderea negocierilor, ar înseamna ca in sedinta Ecofin să ni se apropbe jaloanele PNRR și să depunem cererea de plată nr 4 de cel puțin 1 miliard de euro.
Anul Viitor, va fi dublată suma pe sănătate, iar spitalele vor avea finanțare a doua jumătate a anului viitor.
Sunt 3 efecte majore ale acestui credit. Componente de apărare: România s-a angajat ca cheltuielile să nu coboare sub 2,2% din PIB, din care o cotă de 1% e pentru achiziții. Timp de 4 ani, această cotă va fi acoperită din programul SAFE.
Conmponenta bugetară: acesta e un credit, dar la dobânzi de 4 ori mai mici decât se împrumută România, cu perioadă de grație de 10 ani.
UPDATE La Bruxelles, pe lângă întâlnirile oficiale cu comisarii europeni, am avut 3 întâlniri: două cu reprezentanții comunității românești, una cu europarlamentarii coaliției, la ambasadă am avut o ântîlnire cu preoții de la cele 22 de parohii ortodocse românești și am participat la o slujbă neoprotestantă.
Am avut o întâlnire cu comisarul pentru economie, una cu comisarul pentru apărare și cu vicepreședintele CE Roxana Mânzatu.
La întâlnirea cu comisarul pe economie: aspectele pe buget și PNRR:
Am convenit un deficit cu care România să închidă anul acesta de 8,4% din PIB.
Principala influență a acestui deficit e creșterea costului legat de buget. Inițial s-a apreciat puțin peste 40 mld lei, dar costul va depăși 50 mld.
Comisarul și echipa CE au înțeles măsurile care au fost luate de România, dar și situația dificilă bugetară în care ne găsim.
Condițiile nu sunt un fapt implinit decât dacă vom continua cu reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea reformelor și un stat mai eficient și să menținem o stabilitate politică.
Concentrarea în continuare e pentru PNRR.
A doua întâlnire a fost pe apărare, unde pentru România s-a alocat din SAFE 16 mld euro, cea mai mare parte pentru apărare, iar puțin peste 4 mld din această sumă e pentru componenta de transport.
Până la jumătatea lunii octombrie trebuie să avem o listă cu Planul Național pentru APărare, pentru ca în noiembrie să fie avizat ân CSAT după ce sunt acceptate de Comisie și apoi lista oficială să fie depusă la Comisie pentru aprobarea finală.
Sunt 3 efecte majore ale acestui credit. Componente de apărare: România s-a angajat ca cheltuielile să nu coboare sub 2,2% din PIB, din care o cotă de 1% e pentru achiziții. Timp de 4 ani, această cotă va fi acoperită din programul SAFE.
Conmponenta bugetară: acesta e un credit, dar la dobânzi de 4 ori mai mici decât se împrumută România, cu perioadă de grație de 10 ani.
Premierul Ilie Bolojan decide, astăzi, dacă își dă sau nu demisia. Totul, în contextul tensiunilor uriașe din Coaliție și al amânării deciziei pe reforma pensiilor speciale.
Realitatea.net și Realitatea Plus transmit LIVE declarațiile premierului:
CCR amână pentru 8 octombrie sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern
Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, pentru 8 octombrie, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. și POT împotriva a trei legi din pachetul II de măsuri impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan.
Este vorba despre Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
CCR: Sesizarea pe Legea privind pensiile de serviciu ale magistraților - amânată pe 8 octombrie
Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, pentru 8 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
"Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un "nu" răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept", se precizează într-un comunicat al ICCJ.
Potrivit sursei citate, legea încalcă "nu mai puțin" de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
"Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă", subliniază Instanța supremă.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul II de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
"Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției", spunea premierul.
