Prejudiciu record în dosarele ANRP: 700 de milioane de euro! Paguba ar putea fi, însă, mult mai mare

Procurorii anticorupție au instrumentat patru mari dosare privind fraude comise în legătură cu despăgubirile acordate de ANRP. Instituția care trebuia să repare nedreptățile regimului comunist a fost, însă, parazitată de un grup de „băieți deștepți”, spun procurorii. Concret, aceștia cumpărau pe nimic drepturile litigioase ale proprietarilor de drept care își pierduseră răbdarea să mai aștepte.

Într-un top al celor mai mari despăgubiri întocmit de ANRP, șase din primii zece beneficiari sunt intermediari, procedura despăgubirii fiind, de altfel, foarte scurtă. Rețeaua comercianților de drepturi litigioase a fost scoasă la lumină de anchetele penale care au mai dezvăluit în plus și că mulți dintre cumpărătorii drepturilor litigioase nu s-au mulțumit să-i înșele doar pe cei care le-au vândut pe nimic aceste drepturi, ținta principală a fraudelor fiind chiar ANRP, notează Adevarul.

Prin complicitatea funcționarilor statului, proprietățile pentru care s-au cerut despăgubiri au fost supraevaluate chiar și de sute de ori. Așa s-a ajuns ca prejudiciile totale calculate în dosarele cunoscute drept ANRP 1, ANRP 2, ANRP 3 și ANRP 4, dar și în alte cazuri, să depășească 700 de milioane de euro.

Dosare mai mici

Înainte de aceste mari dosare de fraudă la ANRP, procurorii DNA au instrumentat altele cu prejudicii mai mici. Primul a fost cel în care a fost acuzat de corupție chiat vicepreședintele ANRP, Remus Baciu. De altfel, acesta a și fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru o mită de 270.000 de euro. Banii i-a primit pentru a-i ajuta pe intermediarii drepturilor litigioase. Aceștia ar fi urmat să primească drepturile cu prioritate.

Într-un alt dosar, finalizat în 2014, DNA i-a trimis în judecată pe Cătălin Dumitru, fost vicepreședinte ANRP, și fiul acestuia, Alexandru Cătălin Dumitru, pentru luare de mită și spălare de bani. Dumitru a facilitat o despăgubire ilegală, al cărei prejudiciu pentru stat a fost calculat la un milion de euro.

Despăgubiri frauduloase pe filiera Dorin Cocoș

Primul mare dosar de la ANRP a fost deschis în octombrie 2014. Atunci, DNA a demarat o anchetă privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren agricol din zona parcului bucureștean Plumbuita, dosar care avea să fie cunoscut drept ANRP 1. Personajul principal al anchetei a fost Alina Bica, fost procuror șef al DIICOT.

Dosarul a fost trimis în instanță în decembrie 2014, Alina Bica fiind acuzată de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, faptă săvârșită ca secretar de stat și reprezentanta Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

În 2011, Bica i-ar fi aprobat lui Gheorghe Stelian o despăgubire de 85 de milioane de euro despre care procurorii spun că este ilegală. Astfel, valoarea unui teren de 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei, cu 263.327.559 lei mai mult decât valora în realitate.

În același dosar mai sunt judecate și alte persoane care erau în componența comisiei de aprobare a despăgubirilor: Crinuța Dumitrean, Dragoș Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu și Remus Baciu.

Intermediarul Cocoș, a recunoscut faptele

Dosarul ANRP 2 a fost trimis de DNA în instanță pe data de 26 februarie 2015. În acest dosar, Dorin Cocoș este acuzat de trafic de influență (două fapte) și dare de mită, iar fiul acestuia, Alin Cocoș, de complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Au mai fost deferiți justiției evaluatorul Emil Nuțiu, Stelian Gheorghe  – beneficiarul despăgubirii frauduloase pentru terenul din Plumbuita și Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica la DIICOT.

Despăgubirea a fost intermediată de Dorin Cocoș. Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica a primit de la Cocoș, prin intermediul fostului său consilier Ionuț Mihăilescu și în cote părți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați în Snagov, județul Ilfov.

În septembrie 2015, omul de afaceri Dorin Cocoș a solicitat magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție să fie judecat mai repede prin procedura simplificată, după ce a recunoscut toate acuzațiile care i se aduc în dosarul ANRP.

Despăgubirile pentru moșia Brătienilor

O altă gaură la buget ar fi fost făcut de despăgubirea acordată pentru moșia Brătienilor, din Argeș. În 2008, descendenții familiei Brătianu au revendicat 90 de hectare de teren în comuna Ștefănești. Terenul era ocupat de alte persoane, iar moștenitorii au vândut drepturile litigioase omului de afaceri Valentin Vișoiu. În afacere ar fi intrat și ginerele fostului președinte Traian Băsescu, Radu Pricop. Cumpărătorii de drepturi au cerut de la ANRP 10 milione de euro, dar au fost refuzați, evaluarea fiind considerată umflată. În urma procesului care a urmat, ANRP a fost obligată să acorde despăgubirea.

Afacerea a căpătat iz penal după ce s-a aflat că una dintre moștenitoarele familiei Brătianu fusese declarată decedată, deși trăia. În 2013, procurorul general al României s-a autosesizat cu privire la modul în care Valentin Vișoiu, Radu Pricop și alte trei persoane au primit despăgubiri.

Pentru aprobarea acestei despăgubiri, fostul șef al Ageniei Naționale de Integritate și fost membru în Comisia Centrală a ANRP, Horia Georgescu, a fost arestat preventiv.

Afaceristul Horia Simu și dosarul ANRP 3

Dosarul în care este cercetat omul de afaceri Horia Simu este al treilea mare dosar care vizează despăgubiri supraevaluate acordate cu generozitate de stat unor persoane privilegiate. În 2008, omul de afaceri Horia Simu a reușit să obțină 128 de milioane de euro despăgubiri de la stat pentru un teren care nu putea fi retrocedat în natură. A dat lovitura, pentru că anterior cumpărase drepturile litigioase cu 1,5 milioane de euro.

Cazul a trimis în judecată în august 2015. Mai multe persoane au fost deferite justiției în acest dosar. Potrivit procurorilor, Horia Georgescu (fostul președinte al ANI), Ingrid Zaarour, Remus Iuoraș, deputatul Cătălin Nicolescu, Zaharia Lefter Constantin, fostul deputat Marko Attila Gabor și Ionela Nicolescu, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, deși aveau atribuția exclusivă de a analiza și stabili cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care să folosească, pentru stabilirea valorii de piață, tranzacții de vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor lui Horia Simu, cesionar de drepturi litigioase, pe baza unui raport de evaluare bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a condus la supraevaluarea terenului în suprafață de 97.509 mp cu aproape 50%.

Deputatul Ioan Oltean, arestat în dosarul ANRP 4

Ultimul dosar care a zguduit și clasa politică a fost ANRP4. În acest dosar, DNA a cerut Camerei Deputaților ridicarea imunității deputaților Cătălin Teodorescu, acuzat de abuz în serviciu, și Ioan Oltean, acuzat de trafic de influență și complicitate la abuz în serviciu, pentru a putea fi arestați.

Potrivit DNA, pe data de 17 iunie 2010, Cătălin Teodorescu, împreună cu alți membri ai Comisie pentru Stabilirea Despăgubirilor (Crinuța Dumitrean — președinte, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu, Attila Marko, Rodica Constantinovici și Lăcrămioara Alexandru), prin exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu, au aprobat raportul prin care un teren în suprafață de aproape 62.000 de metri pătrați, situat în municipiul Pitești, a fost evaluat la aproximativ 109 milioane lei, sumă acordată drept despăgubire omului de afaceri Mihai Rotaru.

Procurorii susțin că terenul a fost supraevaluat cu circa 87,3 milioane lei, ceea ce reprezintă prejudiciu în dauna bugetului de stat și avantaj patrimonial pentru Mihai Rotaru.

Potrivit DNA, deputatul Ioan Oltean și-a exercitat influența asupra șefei ANRP Crinuța Dumitrean, pentru urgentarea și aprobarea despăgubirii în favoarea lui Rotaru. În schimbul ajutorului acordat, Mihai Rotaru i-a dat lui Ioan Oltean suma de 600.000 euro, în incinta unei biserici din Chitila.

Alte despăgubiri frauduloase: Afacerea Cadrilater

Nu doar samsarii de drepturi litigioase ar fi păgubit statul român. Curtea de Conturi a descoperit nereguli mari și în privința despăgubirilor date celor care aveau proprietăți în teritoriile românești cedate statelor vecine - Cadrilater, Basarabia sau Bucovina.

Cei care voiau despăgubirile aveau la dispoziție șase luni pentru a depune cererile la prefecturile de domiciliu. Dosarele rezultate erau trimise la Comisia Centrală a ANRP din București, unde primeau o rezoluție. În doar doi ani, au fost depuse peste 8.000 cereri.

Raportul Curțiii de Conturi afirmă că doar în județul Constanța ar fi existat 20 de cazuri în care despăgubirile ar fi fost ilegale. Unii dintre solicitanți ar fi cerut bani de două sau ch