Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență care suspendă prevederile Legii 5/2021 privind statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat. Guvernanții atrag însă atenția că se pot crea dezechilibre în sistem și vom avea deficit de personal de urgență.
”Legea obligă la pensionare la vârsta de 57 de ani a personalului care lucrează în serviciile de ambulanță și unitățile de primiri urgențe. Inițial, toate discuțiile care erau până la votarea legii erau despre posibilitatea de a cere pensionarea în unele condiții de către personalul care lucrează și nu de a se pensiona obligatoriu la 57 de ani și dacă a completat stagiul de cotizare. Legea permite ca persoana care au ajuns la vârsta de 57 de ani înaintea pensionării să solicite anual șefului secției sau serviciului unde lucrează prelungirea cu câte un an a activității sale în cadrul serviciului respectiv cu condiția de a fi consultată de un medic de medicina muncii și să fie de acord șeful unității”, a declarat marți seară secretarul de stat Raed Arafat, într-o conferință de presă la Guvern.
Potrivit acestuia, impactul imediat ar fi că 18% din medicii serviciilor de ambulanță și 18% din medicii de primiri urgențe s-ar pensiona.
"Noi am făcut o analiză de impact. (...) Imediat, ar intra cam 18% din medicii serviciilor de ambulanță și 17%, chiar 18% din medicii unităților de primiri urgențe și SMURD în categoria personalului pensionar la 57 de ani și va trebui, dacă dorește, să ceară prelungirea. Problema cu prelungirea este că nu avem niciun standard clar pentru medicii de medicina muncii în țară la acest moment, care este baza că el sau ea poate să continue activitatea sau nu poate, ceea ce înseamnă că s-ar putea să avem decizii destul de diferențiate în țară din punct de vedere al medicului care va stabili dacă persoana poate sau nu să continue activitatea. Lăsând asta la o parte, persoana este vrând sau nevrând la cheremul șefului. Cifrele pe care le-am dat, impactul lor este extrem de serios", a explicat șeful DSU.
Arafat a prezentat și impactul pe trei ani al acestei legi, menționând că 31% dintre medici ar fi pensionari, 12% dintre asistenți medicali, 45% dintre ambulanțieri, aproape 10% din șoferi de autospeciale și 34% din operatorii registratori de urgență.
Secretarul de stat a atras atenția că nu sunt pensii mari pentru aceste persoane și că ar exista probleme și în ceea ce privește concediile dacă s-ar aplica legea.
"Un medic primar, după calculele efectuate de noi, ar avea 52 de zile de concediu de odihnă. Adică, ar lipsi în total în jur la 10 săptămâni din 52 de săptămâni Nu avem nicio problemă, dar nu avem cu cine să-i înlocuim", a mai spus Arafat.
Șeful DSU a subliniat că unele prevederi ale legii pot crea dezechilibre.
"Au scăpat și sunt convins că a fost o scăpare, anumite categorii de personal care lucrează în unitatea de primiri urgențe la acest moment sau în unele unități, scăpând menționarea lor înseamnă că în viitor acest personal nu va putea să activeze în calitate de medic sau de personal în cadrul UPU sau ambulanță. Mai mult decât atât, tot o scăpare, a scăzut perioada de pregătire a medicilor care fac competență de urgență pentru UPU și a scăzut cu șase luni", a spus Arafat.
Legea a fost suspendată în ansamblu până la finalul anului următor.
"S-a suspendat întreaga lege ca să putem să o analizăm și să vedem care sunt soluțiile și împreună cu Parlamentul să venim cu soluții de modificare și, bineînțeles, la înțelegere cu colegii care sunt de la sindicat, serviciile de urgență să găsim soluțiile care să fie OK pentru personal, dar în același timp să nu ducă la pierderi de vieți și la un impact foarte grav pe viața cetățenilor", a argumentat șeful DSU, care a mai arătat că soluția legislativă trebuie să fie promovată printr-un proiect de lege, potrivit Agerpres.
