”Legea obligă la pensionare la vârsta de 57 de ani a personalului care lucrează în serviciile de ambulanţă şi unităţile de primiri urgenţe. Iniţial, toate discuţiile care erau până la votarea legii erau despre posibilitatea de a cere pensionarea în unele condiţii de către personalul care lucrează şi nu de a se pensiona obligatoriu la 57 de ani şi dacă a completat stagiul de cotizare. Legea permite ca persoana care au ajuns la vârsta de 57 de ani înaintea pensionării să solicite anual şefului secţiei sau serviciului unde lucrează prelungirea cu câte un an a activităţii sale în cadrul serviciului respectiv cu condiţia de a fi consultată de un medic de medicina muncii şi să fie de acord şeful unităţii”, a declarat marți seară secretarul de stat Raed Arafat, într-o conferinţă de presă la Guvern.
Potrivit acestuia, impactul imediat ar fi că 18% din medicii serviciilor de ambulanţă şi 18% din medicii de primiri urgenţe s-ar pensiona.
"Noi am făcut o analiză de impact. (...) Imediat, ar intra cam 18% din medicii serviciilor de ambulanţă şi 17%, chiar 18% din medicii unităţilor de primiri urgenţe şi SMURD în categoria personalului pensionar la 57 de ani şi va trebui, dacă doreşte, să ceară prelungirea. Problema cu prelungirea este că nu avem niciun standard clar pentru medicii de medicina muncii în ţară la acest moment, care este baza că el sau ea poate să continue activitatea sau nu poate, ceea ce înseamnă că s-ar putea să avem decizii destul de diferenţiate în ţară din punct de vedere al medicului care va stabili dacă persoana poate sau nu să continue activitatea. Lăsând asta la o parte, persoana este vrând sau nevrând la cheremul şefului. Cifrele pe care le-am dat, impactul lor este extrem de serios", a explicat şeful DSU.
Arafat a prezentat şi impactul pe trei ani al acestei legi, menţionând că 31% dintre medici ar fi pensionari, 12% dintre asistenţi medicali, 45% dintre ambulanţieri, aproape 10% din şoferi de autospeciale şi 34% din operatorii registratori de urgenţă.
Secretarul de stat a atras atenţia că nu sunt pensii mari pentru aceste persoane şi că ar exista probleme şi în ceea ce priveşte concediile dacă s-ar aplica legea.
"Un medic primar, după calculele efectuate de noi, ar avea 52 de zile de concediu de odihnă. Adică, ar lipsi în total în jur la 10 săptămâni din 52 de săptămâni Nu avem nicio problemă, dar nu avem cu cine să-i înlocuim", a mai spus Arafat.
Șeful DSU a subliniat că unele prevederi ale legii pot crea dezechilibre.
"Au scăpat şi sunt convins că a fost o scăpare, anumite categorii de personal care lucrează în unitatea de primiri urgenţe la acest moment sau în unele unităţi, scăpând menţionarea lor înseamnă că în viitor acest personal nu va putea să activeze în calitate de medic sau de personal în cadrul UPU sau ambulanţă. Mai mult decât atât, tot o scăpare, a scăzut perioada de pregătire a medicilor care fac competenţă de urgenţă pentru UPU şi a scăzut cu şase luni", a spus Arafat.
Legea a fost suspendată în ansamblu până la finalul anului următor.
"S-a suspendat întreaga lege ca să putem să o analizăm şi să vedem care sunt soluţiile şi împreună cu Parlamentul să venim cu soluţii de modificare şi, bineînţeles, la înţelegere cu colegii care sunt de la sindicat, serviciile de urgenţă să găsim soluţiile care să fie OK pentru personal, dar în acelaşi timp să nu ducă la pierderi de vieţi şi la un impact foarte grav pe viaţa cetăţenilor", a argumentat şeful DSU, care a mai arătat că soluţia legislativă trebuie să fie promovată printr-un proiect de lege, potrivit Agerpres.
